III. Programele  şi  proiectele  de  cercetare  pe  2010

 

 

 

PROGRAMUL  DE  CERCETARE  VII

 

a) Denumirea: FACTORI PSIHO-SOCIALI IMPLICAŢI ÎN DEZVOLTAREA MORALĂ ŞI ESTETICĂ A PERSONALITĂŢII, ÎN CONDIŢIILE SOCIETĂŢII  ROMÂNEŞTI  ACTUALE.

b) Coordonator: CS I Dr. Monica Albu

c) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv.

Sunt multe voci din rândurile intelectualilor, politicienilor sau reprezentanţilor grupurilor civice care clamează falimentul moral şi estetic al societăţii în care trăim. Cu toate acestea, există extrem de puţine studii ştiinţifice care să certifice o astfel de afirmaţie, care să analizeze posibilele cauze ale unei asemenea situaţii sau care să propună căi de ieşire din ea. Programul de faţă urmăreşte să înfăptuiască un astfel de demers, să abordeze problematica dezvoltării morale şi estetice a persoanelor din generaţia tânără, în contextul mutaţiilor semnificative care au survenit în societatea românească: înlăturarea vechiului regim politic, economic şi administrativ, instaurarea unui nou sistem de tip democratic, aderarea la structurile socio-economice şi culturale europene, informatizarea şi globalizarea ş.a.

Deşi a suferit variaţii în timp, interesul pentru problematica dezvoltării morale a fiinţei umane a rămas mereu prezent în preocupările cercetătorilor. Primele studii de referinţă asupra acestei probleme au fost realizate de J. Piaget şi  colaboratorii săi (1957), care au identificat trei stadii ale dezvoltării morale: a) perioada premorală (până la 5 ani, când lipseşte conştientizarea şi respectarea normelor sociale), b) moralitatea heteronomă (când regulile impuse de o autoritate sunt văzute ca fiind inviolabile) şi c) moralitatea autonomă (când normele sociale sunt înţelese ca acorduri care pot fi schimbate prin negociere).

Teoria piagetiană a fost revizuită şi extinsă de L. Kohlberg (1981). În viziunea acestui autor, factorul determinant în dezvoltarea morală ar fi experienţa în rezolvarea unor dileme morale. El a identificat mai multe stadii ale dezvoltării morale, grupate pe trei niveluri: a) acela al moralităţii preconvenţionale (în care judecata morală se bazează pe consecinţele anticipate ale unui act), care cuprinde două stadii: educarea prin pedeapsă şi supunere şi, al doilea, orientarea instrumental- relativistă (hedonismul naiv), b) nivelul convenţional (când judecata morală vizează respectarea, vs. nerespectarea regulilor sociale), care cuprinde stadiile concordanţei interpersonale şi al orientării spre „lege şi ordine” şi c) stadiul post-convenţional (când judecăţile morale se bazează pe ideea de contract social sau principii etice), cuprinzând orientarea spre contractul social şi moralitatea bazată pe principii etice universale.

Dintre autorii care au avut contribuţii ulterioare la clarificarea diverselor aspecte ale dezvoltării morale menţionăm câţiva. Astfel, M. L. Hoffman (1970, 2000) s-a concentrat pe rolul factorilor care ţin de stilul de educaţie parentală, de afectivitate (mai ales de empatie) şi de aspectele evoluţioniste. N. Eisenberg (1979, 2002) a studiat mai mult aspectele comportamentale, mai ales cele legate de relaţionările sociale şi emoţiile morale (vină, ruşine etc). J. Haidt (2002) a încercat elaborarea unui model de sinteză, în care un rol important revine factorilor neuropsihici. Acest model nu a fost încă validat empiric, incluzând aspecte care se află în discuţie.

În pofida acestor eforturi, lipseşte deocamdată o teorie comprehensivă a dezvoltării morale, care să fie validată empiric şi care să integreze organic toţi factorii relevanţi. Cunoaşterea acestor factori şi a relaţiilor dintre ei va contribui la îmbunătăţirea acelor practici şi politici educaţionale, la nivelul şcolii sau al familiei, care vizează formarea profilului moral al copilului, elevului sau studentului. Este unul dintre obiectivele asumate prin cercetarea de faţă.

Cât priveşte problema dezvoltării estetice a tinerei generaţii, a susţinerii acesteia  prin mijloace educative specifice, facem precizarea că, în prezent, atenţia în art-terapie nu este îndreptată spre produsul artistic obţinut şi nici spre dobîndirea unor deprinderi de tehnici artistice, ci mai degrabă spre emoţii artistice, care alături de cele cognitive şi morale pot contribui la restabilirea echilibrului psihic al unei persoane Ca strategie de personalizare, art-terapia permite individului, după autori cum sunt J. Rodriguez şi G. Troll (2001) o modalitate originală de-a găsi el însuşi calea de înfruntare şi depăşire a situaţiilor dificile.Producţiile artistice se constitue în mijloace de comunicare, de exprimare a trăirilor afective.

Mai mulţi autori precum R. Bader, P. Baukus, A. Mayer Brennensthul (1999), J.P. Klein (1997), A. Boyer- Labrouche (2000) şi K.H. Menzen (2001), consideră activitatea de creaţie vizual-plastică în terapie ca avand diferite valori: expresive (în funcţie de temperamentul subiectului), proiective (în funcţie de personalitatea în ansamblu a subiectului), narative (legate de selectarea temelor şi particularităţile de figurare a subiectelor alese ) şi asociative sau mixte. În toate situaţiile se urmăreşte efectul relaţional şi emoţia estetică.

Art-terapia la noi în ţară începe să câştige teren, dar lipsesc încă lucrările ştiinţifice reprezentative pe această problemă.

d ) Scopul programului

Elaborarea şi/sau adaptarea pentru populaţia româneasca a unor strategii, metode şi instrumente de lucru, care să permită evaluarea ştiinţifică a nivelului de dezvoltare morală şi estetică, inclusiv a setului de valori specifice acestor domenii şi care să reprezinte un suport pentru elaborarea de programe de intervenţie cu caracter instructiv şi terapeutic.

·  Elaborarea şi/sau adaptarea pentru populaţia românească a unor strategii, metode şi instrumente de lucru, care să permită evaluarea ştiinţifică a nivelului de dezvoltare morală, inclusiv a setului de valori morale asimilate de persoane fizice şi grupuri sociale.

·  Explorarea nivelului dezvoltării morale, a atitudinilor şi valorilor morale pe eşantioane de subiecţi la diferite vârste şi din diverse medii socio-culturale şi educaţionale.

·  Concomitent, vor fi identificaţi factorii psiho-sociali cu impact semnificativ (stimulativi vs. inhibitivi) asupra dezvoltării morale în diferitele sale etape (cu accent pe contribuţia cogniţiei, a afectivităţii şi rolul unor trăsături de personalitate) şi relevanţa lor pentru politicile educaţionale.

·  elaborarea şi aplicarea experimentală a unui set de tehnici psihologice vizând stimularea psihosocială a dezvoltării creaţiei vizual-plastice la tineri prin eficientizarea art-terapiei atât ca modalitate de impulsionare creativă, cât şi ca tehnică de dezamorsare prin efectul provocator şi catalizator al procesului terapeutic.

e)      Rezultate scontate:

·        Studii şi articole elaborate pe baza rezultatelor obţinute în cercetare;

·        Elaborarea şi/sau adaptarea unor chestionare şi teste pentru investigarea diverselor aspecte ale dezvoltării morale şi estetice;

·        Introducerea în circuitul ştiinţific a unor date şi interpretări noi, vizând interferarea domeniului psihologic cu cel artistic în decodificarea şi susţinerea psihoterapeutică a personalităţii.

f)       Modul de valorificare a rezultatelor cercetării (în anul 2008):

·        Studii şi articole publicate în volume colective şi reviste de specialitate;

·        Comunicări la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale;

·        Completarea bazei de date cu informaţii despre raţionamentul moral;

·        Expuneri, dezbateri şi mese rotunde pe teme referitoare la problema cercetată.

·        Cursuri şi seminarii pe tema art-terapiei.

·        Colaborare artistică naţională şi internaţională etc.

g)     Durata: 5 ani (2008-2012).

h)     Proiecte de cercetare propuse în acest program:

- Proiect de cercetare VII/ 1: Factori psiho-sociali implicaţi în dezvoltarea morală a personalităţii, în condiţiile societăţi româneşti actuale.

- Proiect de cercetare VII/2: : Stimularea psihosocială a dezvoltări creaţiei vizual-plastice la tineri prin art-terapie.

 

 

Coordonator, CS I dr. Monica Albu

 

 


 

PROIECT DE CERCETARE  VII/1

 

a)      Denumire: Factori psiho-sociali implicaţi în dezvoltarea morală a personalităţii, în condiţile societăţii româneşti actuale.

b)     Colectivul de cercetare: CS III Marius Florea (coordonator), CS I Monica Albu, CS III Lucia Faiciuc, CS III Elena Geangu, AC Carina Herbei.

c)     Termen de realizare: 31 decembrie 2012.

d)     Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv

Temă de larg interes ştiinţific şi practic-acţional, dezvoltarea şi manifestarea morală a persoanei a reţinut atenţia specialiştilor – şi nu numai – din cele mai vechi timpuri. O întâlnim ca obiect de cugetare la filosofii Antichităţii, enciclopediştii Renaşterii şi la moraliştii secolelor XIX-XX. J. Piaget (1957) considera dezvoltarea morală ca principala formă de adaptare a copilului la cerinţele mediului socio-cultural. S. Freud (1965) abordează acelaşi proces ca o schimbare treptată a principiului plăcerii cu cel al realităţii. H. J. Eysenck (1960) consideră „construcţia morală” ca rezultat al învăţării normelor, dar şi ca îngrijorare sau chiar frică legată de încălcarea lor. L. Kohlberg (1981) înţelege dezvoltarea morală ca trecere de la starea de frică şi supunere a copilului la acceptarea şi promovarea principiilor etice universale, de către adult. Noi percepem dezvoltarea morală atât ca fenomen de asimilare a valorilor, a celor morale, în primul rând, cât şi ca proces de formare, de structurare şi manifestare a unui set de atitudini, priceperi, deprinderi şi obişnuinţe comportamentale, dezirabile din punct de vedere al orientării umaniste specifice societăţii româneşti actuale.

            În literatura de specialitate, ca factori psiho-sociali cu impact semnificativ asupra dezvoltării morale a persoanei sunt menţionaţi: natura imprinting-ului şi relaţile de ataşament, mai ales în fazele timpurii ale evoluţiei individuale,  capacităţile intelective, ca mijloace utilizate în procesul de cunoştere şi asimilare a valorilor şi normelor morale, capacităţile de comunicare (verbale, nonverbale şi empatice), atmosfera din familie, nivelul de dezvoltare a autonomiei personale, natura şi circularitatea influenţelor în grupurile de apartenenţă („peer groups”) şi în mass-media accesată. Ponderea şi modul de interacţionare ale acestor factori în condiţiile societăţii româneşti actuale rămân încă insuficient clarificate. Lipsesc, totodată, instrumentele valide necesare pentru evaluarea dezvoltării morale a personalităţii.

Ca urmare, în ultimii ani, se înregistrează un reviriment al atenţiei acordate studiului dezvoltării morale. El se datorează în bună măsură creşterii preocupării pentru rezolvarea unor probleme sociale care s-au acutizat în contextul modificărilor apărute în societatea contemporană: violenţa, corupţia, terorismul, consumul şi traficul de droguri, traficul de persoane, răspândirea bolilor cu transmisie sexuală, evaziunea fiscală, polarizarea societăţii din punct de vedere economic, stabilirea şi apărarea drepturilor fundamentale ale omului, poluarea şi deteriorarea mediului înconjurător, gestionarea multietnicităţii, găsirea unui răspuns pentru provocările impuse de avansul tehnologic, mai ales cele privind bioetica (clonarea, eutanasia) etc. Astfel de probleme sunt în strânsă legătură cu nivelul dezvoltării morale a indivizilor unei societăţi. În plus, o societate informatizată, una cu un nivel crescut al mijloacelor de comunicare şi al mobilităţii, oferă un alt cadru informaţional şi relaţional pentru dezvoltarea cognitivă şi afectivă a individului, cu posibile repercusiuni asupra dezvoltării sale morale.

            Ca rezultate ale unor cercetări anterioare ale colectivului nostru de cercetare, tangente cu tema proiectului de faţă, menţionăm: realizarea profilului etico-moral al adolescentului, programe de consiliere şcolară şi vocaţională, strategii şi metode de identificare şi asistenţă psihopedagogică a copiilor şi tinerilor superior dotaţi, respectiv a celor cu comportament deviant, analiza gradului de autonomie vs. heteronomie la vârsta adolescenţei, adaptarea şi etalonarea de chestionare de personalitate, elaborarea unor chestionare de atitudini şi aptitudini ş.a.

e)     Experienţa anterioară

Colectivul de cercetare e format din cercetători care s-au ocupat anterior de teme conexe problematicii dezvoltării morale: agresivitatea şi delincvenţa, empatia şi comportamentul prosocial, cogniţia socială, stilurile de raţionament şi argumentare, autonomia personală, stilurile de educare parentală etc. precum şi din specialişti în elaborarea instrumentelor psihometrice şi a unor probe psihologice administrate pe calculator.

f)      Scopul proiectului

·  Elaborarea şi/sau adaptarea pentru populaţia românească a unor strategii, metode şi instrumente de lucru, care să permită evaluarea ştiinţifică a nivelului de dezvoltare morală, inclusiv a setului de valori morale asimilate de persoane fizice şi grupuri sociale.

·  Explorarea nivelului dezvoltării morale, a atitudinilor şi valorilor morale pe eşantioane de subiecţi la diferite vârste şi din diverse medii socio-culturale şi educaţionale.

·  Concomitent, vor fi identificaţi factorii psiho-sociali cu impact semnificativ (stimulativi vs. inhibitivi) asupra dezvoltării morale în diferitele sale etape (cu accent pe contribuţia cogniţiei, a afectivităţii şi a rolului unor trăsături de personalitate) şi relevanţa lor pentru politicile educaţionale.

Ca obiective subordonate scopului şi care urmează a fi realizate în anul 2010:

·         Construirea unor scale pentru evaluarea comportamentului moral (M. Albu şi C. Herbei).

·         Construirea unui chestionar pentru evaluarea atitudinii faţă de copiat în şcoală (M. Albu).

·         Investigarea legăturilor dintre atitudinea faţă de copiat în şcoală şi autonomia personală (M. Albu).

·         Realizarea unei sinteze cu privire la teoriile recente privind dezvoltarea morală (L. Faiciuc).

·         Perfecţionarea instrumentului de evaluare a judecăţii morale elaborat prin adaptarea într-un format cu întrebări închise a „Chestionarului reflecţiei sociale” (Basinger şi Fuller, 1992) (L. Faiciuc).

·         Realizarea unui studiu empiric privind rolul imaginii despre sine şi al decentrării de pe sine în judecata morală (L. Faiciuc).

·         Realizarea unei sinteze teoretice pe baza literaturii existente cu privire la interacţiunea dintre emotie şi raţionamentele morale (E. Geangu).

·         Realizarea unui studiu empiric care să analizeze rolul reactivităţii  emoţionale de tip empatic în luarea deciziilor cu implicaţie morală (E. Geangu).

·         Realizarea unui studiu empiric care să analizeze raţionamentul şi luarea deciziilor cu implicaţie morală la copiii cu comportament agresiv (E. Geangu).

·         Identificarea reprezentării sociale a sinuciderii (C. Herbei).

·         Efectuarea unui studiu privind impactul violenţei mass-media asupra comportamentului adolescenţilor (M. Florea).

·         Identificarea condiţiilor şi a modului de utilizare a diferitelor tipuri de insulte ca formă de manifestare a agresivităţii verbale în rândul adolescenţilor (M. Florea).

g)     Materiale şi metode de lucru:

·  Consultarea unor lucrări de specialitate.

·  Completarea bazei de date documentare.

·  Construirea  unor scale şi a unor chestionare.

·  Administrarea instrumentelor de lucru.

·  Cercetări corelaţionale .

h)     Rezultate scontate:

·  Studii şi articole referitoare la rezultatele obţinute în cercetare în anul 2010.

·  Chestionare şi teste pentru investigarea diverselor aspecte ale dezvoltării morale.

i)       Valorificarea rezultatelor (în anul 2010):

·  Articole publicate în volume colective şi în reviste de specialitate (5 titluri, aproximativ 80 de pagini).

·   Comunicări la manifestări ştiinţifice naţionale şi, eventual, internaţionale (8 titluri).

·  Elaborarea de rapoarte de cercetare/studii de sinteză (aproximativ 80 de pagini).

·  Expuneri, dezbateri şi mese rotunde pe teme referitoare la problema cercetată.

j)       Colaboratori în ţară: profesori, psihologi şi pedagogi din unităţile şcolare clujene şi alte localităţi.

k)     Colaboratori în străinătate: Nu.

l)       Bugetul solicitat pentru 2010:

· Salarii pentru un post CS I, trei posturi CS III, un post AC.

·  Cheltuieli de deplasare la unităţile şcolare din zonă şi la manifestări ştiinţifice interne.

· Cheltuieli materiale şi servicii.

· Cheltuieli de regie şi investiţii.

· Cheltuieli neprevăzute.

m)   Alte subvenţii de cercetare:

·        Încercare de a obţine granturi.

 

 

Coordonator: CS III drd. Marius Florea


PROIECT DE cercetare VII/2

 

a)     Denumirea proiectului: Stimularea psihosocială a dezvoltării creaţiei vizual-plastice la tineri prin art-terapie.

b)     Colectivul de cercetare:

·        C.S. I dr. Marioara Petcu (coordonator, ½ normă)

·        C.S. III dr. Corina Benea

·        Prof. Univ. Dr. Ioan Sbârciu (colaborator neremunerat)

·        Prof. Univ. Dr. Alexandru Alămoreanu (colaborator neremunerat)

·        Prof. Univ. Dr. Radu Solovăstru  (colaborator neremunerat)

·        Conf. Univ. Dr. Radu Pulbere (colaborator neremunerat)

·        Conf. Univ. Dr. Radu Moraru (colaborator neremunerat)

·        Conf. Univ. Dr. Ioana Antoniu (colaborator neremunerat)

c)     Termeni de realizare: 31 decembrie 2010

d)     Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniu:

Educaţia vizual-plastică îşi aduce un aport deosebit în dezvoltarea estetică a tinerilor prin lărgirea capacităţii de expresie şi de comunicare a acestora.

Pe fundalul tendinţelor actuale de abordare complexă a secvenţelor de viaţă, unde procesul de creaţie vizual-plastică ocupă un loc important în dezvoltarea estetică a tinerilor, art-terapia se impune ca o modalitate psihoterapeutică specifică pusă la dispoziţia persoanei pentru a se cunoaşte pe sine, pentru a face faţă dificultăţilor şi situaţiilor limită din viaţă, pentru a surmonta aceste dificultăţi.

Art-terapia ca modalitate psihoterapeutică mediată prin producţii vizual-plastice, face saltul de la cercetarea picturii bolnavilor psihici, publicată de A. Tardieu, ca o modalitate de studiere medico-legală a nebuniei, la expresia nebuniei a lui Hans Prinzhorn, până la descoperirea valenţelor psiho-terapeutice. Aceste valenţe sunt evidenţiate prin obiectivarea activităţii imaginative în produse şi prin utilizarea creativităţii ca revelator al vieţii psihice a subiecţilor, cu trăirea semnificaţiilor produselor creative.

Art-terapia la noi în ţară începe să câştige teren, dar lipsesc încă lucrările ştiinţifice reprezentative pe această problemă.

e)     Scopul proiectului: elaborarea şi aplicarea experimentală a unui set de tehnici psihologice vizând stimularea psihosocială a dezvoltării creaţiei vizual-plastice la tineri prin eficientizarea art-terapiei atât ca modalitate de impulsionare creativă, cât şi ca tehnică de dezamorsare prin efectul provocator şi catalizator al procesului terapeutic.

Ca obiective subordonate scopului:

·        Realizarea unei psihoterapii prin artă, sprijinindu-ne pe dimensiunile psihologice cognitiv-afective şi pe producţiile vizual-plastice, cu scopul exprimării creatoare a individului.

·        Efectuarea unor demersuri psiho-terapeutice, cu scopul conectării persoanei la sine însăşi, prin utilizarea artei ca instrument constructor.

·        Dezvoltarea prin intermediul art-terapiei a capacităţilor de dezvoltare afectiv-imaginativă, de prezentare de ample amprente individuale, cât şi ca modalitate activatoare de dezamorsare şi incitare a sensibilităţii şi expresivităţii plastice.

·        Realizarea unor studii care să se constituie în contribuţii ştiinţifice la problematica psihologică a art-terapiei.CC

f)       Materiale şi metode de lucru:

·        Continuarea documentării teoretico-metodologice;

·        Investigarea cu bateria de teste a unui lot de subiecţi în vederea selectării din bateria ipotetică a tehnicilor proiective reprezentative pentru tema în discuţie;

·        Analiza calitativă a acestor rezultate;

·        Alcătuirea de portofolii cu proiecte compoziţionale ce vizează expresivitatea artistică.

g)     Rezultate scontate:

·        Introducerea în circuitul ştiinţific a unor date şi interpretări ştiinţifice noi, vizând interferarea domeniului psihologic cu cel artistic în decodificarea şi susţinerea psihoterapeutică a personalităţii.

·        Elaborarea unui studiu pe baza datelor referenţiale (cca. 10 pag. text procesat pe calculator)

·        Realizarea de proiecte compoziţionale ca mijloace de reflectare a expresivităţii creative din domeniul plastic

h)     Valorificarea rezultatelor:

·        Publicarea unui studiu.

·        Comunicări ştiinţifice, mese rotunde şi expoziţii de artă.

·        Curs şi seminar cu aspecte referitoare la problematica art-terapiei şi a dezvoltării personalităţii creative

·        Colaborare artistică naţională şi internaţională.

i)      Colaborări în ţară:

·        Cu Universitatea de Arte Decorative şi Design din Cluj-Napoca.

·        Cu Facultatea de Drept „D. Cantemir” Cluj-Napoca.

j)       Colaborări în străinătate:

·        Cu Comitetul Ligii Europene a Institutelor de Învăţământ Artistic (ELIA) Amsterdam.

k)     Buget solicitat pe 2010:

·         Un salariu pentru C.S. I dr. ½ normă.

·         Pentru tehnică de birotică.

·         Pentru cheltuieli de deplasare în ţară.

·         Cheltuieli neprevăzute.

l)      Alte subvenţii: nu

 

 

Coordonator: CS I dr. Petcu Marioara (1/2 normă)


 

PROGRAMUL DE CERCETARE  VIII

 

a)     Denumirea: LOCAL VERSUS GLOBAL ÎN ESTUL EUROPEI.
POST-COMUNISM ŞI POST-MODERNISM ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC

b)     Coordonator: CS II dr. Silviu G. Totelecan.

c)      Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Cercetările reflexive şi analizele sistematice asupra modalităţilor în care se conturează dezvoltarea instituţională din România, în speţă din Transilvania, respectiv a strategiilor adaptative ale diverselor paliere sociale sunt încă lacunare. Suplimentar, aspecte precum: politicile de dezvoltare şi reconfigurare comunitară, valorile şi specificităţile naţionale, elementele ce ţin de concurenţa (internă şi internaţională) între diverse grupuri şi/sau colectivităţi etc. sunt adesea tratate fără o cunoaştere profundă a contextelor locale şi regionale. Dinamica realităţilor sociale post-comuniste, tensiunile dintre global şi local au produs şi produc numeroase transformări socio-spaţiale care se impun a fi cunoscute şi cercetate.

d)     Scopul programului: Abordarea reflexivă şi critică a problematicilor unei societăţi cum este cea românească, cu o modernitate neîncheiată, dar în plină postmodernizare, în căutarea unei noi identificări (şi identităţi) în plin proces de integrare europeană; Relevarea unor aspecte empirice referitoare la relaţia global-local, la reconversia capitalurilor (social, politic, economic, cultural), la încrederea socială: individualism versus comunitarism, încredere socială versus neîncredere – morală şi/sau strategică, continuitate versus discontinuitate în strategiile de dezvoltare locale/regionale, în cele de viaţă individuale/colective şi nu în ultimul rând în ceea ce priveşte problematica valorilor naţionale şi general-umane în perioada post-comunistă.

e)      Rezultate scontate: Evaluări comparative ale instituirii practicilor esenţiale pentru constituirea “lucrului public” în modernitatea românească pe fundalul mai recentei convergenţe a evoluţiilor istorice în Vestul, respectiv Estul Europei; Evidenţierea transformărilor structurale petrecute la nivel comunitar şi/sau societal sub impactul globalizării.

f)       Modul de valorificare: 1) elaborarea de volume colective, care vor fi publicate la finele programului; 2) publicarea de studii şi articole în reviste/volume de specialitate şi de cultură; 3) susţinerea de comunicări ştiinţifice la manifestări interne şi internaţionale; 4) organizarea de mese rotunde pe problematica programului; 5) alte intervenţii în spaţiul public.

g)     Durata: 5 ani (ian. 2006 – dec. 2010).

h)     Proiecte de cercetare propuse în acest program:

Proiectul de cercetare VIII/1: Realităţi şi disfuncţionalităţi sociale în micro-regiunea Huedin (2009-2010, continuare din 2009).

Proiectul de cercetare VIII/2: Ambivalenţe ale proceselor socio-culturale din „a doua modernitate” românească (2009-2010, continuare din 2009).

Proiectul de cercetare VIII/3: Procese psiho-socio-culturale şi repere ale bunăstării în postcomunismul românesc (2009-2010, continuare din 2009).

Proiectul de cercetare VIII/4: Continuitate şi discontinuitate în cadrul relaţiilor preferenţiale. Strategii adaptative la influenţele socio-culturale globale (2009-2010, continuare din 2009).

 

 

Coordonator, CS II dr. Silviu G. Totelecan


PROIECT DE CERCETARE VIII/1

 

a) Denumirea: Realităţi şi disfuncţionalităţi sociale în micro-regiunea Huedin.

b) Colectivul de cercetare: CS dr. Florenţa Lozinsky.

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: cercetătorul valorifică experienţa anilor anteriori de cercetare în domeniu, precum şi rezultatele anchetelor de teren desfăşurate în cadrul proiectelor anterioare. Experienţa teoretică şi empirică a fost materializată de către cercetător în comunicări ştiinţifice prezentate la manifestări naţionale, respectiv în studii publicate în reviste de profil. Exemplificăm activitatea desfăşurată prin câteva studii publicate în volume colective sau reviste de specialitate: O perspectivă asupra dezvoltării rurale. Două studii de caz, Schimbări şi tendinţe în satul românesc contemporan, Monografia sociologică şi dezvoltarea durabilă, “Gospodărie” şi “gospodărire”. Tranziţii ale satului românesc.

e) Scopul proiectului: România rurală este spaţiul în care ne continuăm investigaţiile noastre empirice, întrucât pentru sociologi a fost şi rămâne un spaţiu ofertant din punct de vedere al investigării realităţilor existente dar şi al dificultăţilor cu care se confruntă acesta în timp. Cercetarea noastră se va desfăşura în comuna şca, din micro-regiunea Huedin, judeţul Cluj. În cadrul acestui proiect de cercetare ne propunem: 1) identificarea situaţiei socio-economice actuale a comunităţii investigate; 2) a tipurilor de discurs pe care îl folosesc elitele locale şi nu numai, în descrierea dezvoltării comunitare şi a dificultăţilor cu care se confruntă comunitatea investigată; 3) analiza comprehensivă a materialului empiric în vederea realizării unei comparaţii pe niveluri de dezvoltare între comunităţile investigate din micro-regiunea Huedin. Vor fi identificate strategiile pe care acestea le adoptă pentru creşterea calităţii vieţii individuale şi comunitare.

f) Material şi metode de lucru: 1) documentare teoretică, 2) observaţie, interviuri şi analiză secundară – date statistice, analiză de documente.

g) Rezultate scontate în 2010: 1) participarea la manifestări ştiinţifice interne; 2) elaborarea unui raport de cercetare de 50 de pagini, ce va cuprinde şi o analiză comparativă a comunităţilor investigate cu privire la strategiile de dezvoltare comunitară promovate de autorităţile locale; 3) elaborare de studii/articole.

h) Valorificarea rezultatelor în 2010: 1) elaborare a două studii în vederea publicării;

2) susţinerea a 2 comunicări la manifestări ştiinţifice.

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2010:

    - un salariu pentru CS;

    - consumabile;

    - cheltuieli de deplasare în ţară.

l) Alte subvenţii de cercetare:

   - un reportofon digital.

 

Coordonator proiect, CS dr. Florenţa Lozinsky


PROIECT DE CERCETARE  VIII/2

 

a) Denumirea: Ambivalenţe ale proceselor socio-culturale din „a doua modernitate” românească.

b) Colectivul de cercetare: CS II dr. Silviu G. Totelecan (coordonator), CS I dr. Virgil Ciomoş (½ normă), CS III drd. Adrian T. Sîrbu.

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: producţia de idei a cercetătorilor implicaţi în proiect a cuprins, doar în anul 2009, mai multe lucrări publicate şi comunicări ştiinţifice la manifestări interne şi internaţionale. Dintre acestea menţionăm (selectiv): „Genealogies of Post-communism”, „Communism in real effigy and its living artwork”, „Loi, personne, minorité”, „Topo-logie des Droits de l’Homme en Europe de l’Est. L’état des lieux”, „Transitional Romania in a Runaway World”, „Blocks and Industrial Plants – The New “Crops” of Transylvanian Rurbanity”. Pe lângă valorificarea experienţei anilor anteriori de cercetare (teoretică/metodologică/empirică) a fiecăruia dintre membrii echipei, structura sa permite, deopotrivă, abordarea focalizată şi interdisciplinară a tematicii, integrând demersuri analitice distincte: sociologice, antropologice, filosofice sau juridice.

e) Scopul proiectului: Cercetarea îşi propune să analizeze, în contextul practicilor curente şi în cadrul complex şi nu de puţine ori contradictoriu al  unei globalizări tot mai presante, în care societatea românească îşi găseşte cu greu locul, realităţi şi reprezentări sociale subîntinse de antagonisme conceptuale precum: stare de drept vs. stare de excepţie, cetăţenie vs. intersubiectivitate (spaţiu public vs. spaţiu privat), viaţă politică vs. viaţă nudă, identităţi şi identificări multiple şi contradictorii etc. Radiografierea stării de fapt româneşti se va face cu  scopul de a-i identifica sursele istorico–sociale, teologice, politice etc., de a-i înţelege prezentul ambivalent; stat şi societate la interferenţa comunism, postcomunism, local, global, prima şi a doua modernitate.

f) Material şi metode de lucru: documentare teoretică; construcţia obiectului cercetării (delimitare, concepte operaţionale); analiză şi reinterpretare conceptuală; interpretare de documente culturale şi surse secundare; seminarii interdisciplinare de lucru în interiorul colectivului.

g) Rezultate scontate în 2010: 1) elaborarea unui raport de cercetare de 170 de pagini (text şi bibliografie), care va conţine: modalităţile în care triada etic-politic-juridic este gândită şi practicată în diferite regiuni strategice ale lumii (Virgil Ciomoş – 40 pagini), investigarea formelor prin care modernitatea noastră postcomunistă îşi construieşte şi reconstruieşte propriile „tradiţii”, generate de actorii sociali în cursuri personale ale vieţii, în funcţie de cunoaşterea tacită sau sistematică sau de regulile (in)formale ale relaţionării şi trăirii sociale (Silviu G. Totelecan – 70 pagini), critica (elucidarea) filosofică a ambiguităţilor figurilor istorice şi socio-culturale sub care se dă postcomunismul şi „metodologia” acesteia: condiţii de posibilitate şi strategii de abordare (Adrian T. Sîrbu – 60 pagini); 2) sistematizarea materialului documentar, editarea şi predarea spre publicare a unui volum colectiv; 3) organizarea şi participarea la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale; 4) elaborare de studii/articole şi prezentare de comunicări ştiinţifice. 

h) Valorificarea rezultatelor în 2010:

1) elaborarea a 6 studii în vederea publicării;

2) susţinerea a 6 comunicări la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale;

3) organizarea unei mese rotunde dedicate tematicii proiectului;

4) organizarea unei secţiuni de comunicări ştiinţifice pe tema proiectului în cadrul „Sesiunii ştiinţifice anuale a D.C.S.U.”.

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2010:

-         un salariu pentru CS I, ½ normă;

-         un salariu pentru CS II;

-         un salariu pentru CS III;

-         consumabile;

-         cheltuieli de deplasare în ţară şi străinătate;

-         fonduri pentru achiziţii de reviste şi cărţi.

l) Alte subvenţii de cercetare:

-         reportofoane digitale;

-         PC portabil;

-         dotări multimedia pentru conferinţe.

 

 

 

Coordonator: CS II dr. Silviu G. Totelecan


PROIECT DE CERCETARE VIII/3

 

a) Denumirea: Procese psiho-socio-culturale şi repere ale bunăstării în postcomunismul românesc.

b) Colectivul de cercetare: CS III dr. Corina Benea.

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Analizele teoretice şi cercetările empirice privitoare la evoluţiile sociale în România postcomunistă  abordează în mult prea mică măsură aspectele legate de bunăstarea fizică (nivelul de sănătate) şi bunăstarea psihică (satisfacţia cu viaţa, împlinirea de sine, fericirea eudaimonică). Lipseşte de asemenea o analiză făcută din perspectiva diversităţii tipurilor culturale care întemeiază moduri diferite de înţelegere ale bunăstării şi ale căilor atingerii ei şi o analiză pertinentă a tensiunilor pe fondul cărora se generează diverse strategii adaptative. Lipseşte de asemenea o abordare integrativă transdisciplinară, care să permită o tratare mai cuprinzătoare a acestor fenomene complexe.

e) Scopul proiectului: Evoluţia societăţii româneşti în etapa postcomunistă continuă pe fondul tensiunilor dintre local şi global, individualism şi colectivism, tradiţional, modern şi postmodern, dintre strategiile active şi pasive, bazate pe angajare şi retragere, pe încredere şi neîncredere, dintre strategiile orientate scopic şi valoric, care reflectă valori materialiste şi postmaterialiste etc. Proiectul urmăreşte decelarea patternurilor socio-economice, culturale şi acţionale care dau seama de evoluţiile sociale şi căile de generare a diferenţierii sociale înţeleasă în raport cu conceptul larg de  bunăstare (e.g. aspectele bunăstării materiale – bogăţie, bunăstării fizice – sănătate, bunăstării psihice – fericire).

f) Material şi metode de lucru: 1) documentare teoretică; 2) delimitarea spaţiului de analiză a obiectului cercetării; 3) observaţie, interviuri şi analiză de surse secundare – date statistice, analiză de documente; 4) sinteză teoretică.

g) Rezultate scontate în 2010: 1) elaborarea unui raport de cercetare de 60 de pagini, care va conţine: analiza şi interpretarea reperelor subiective şi obiective ale bunăstării în sens larg (bunăstare materială, fizică, psihică, satisfacţie cu viaţa), din perspectiva patternurilor acţionale psiho-socio-culturale care s-au configurat în perioada postcomunistă, bazat pe o abordare teoretică integrativă  trans-disciplinară, dezvoltând liniile ideatice convergente din cadrul Teoriei Culturale, Teoriei Acţiunii şi Constructivismului; 2) elaborarea de studii şi comunicări ştiinţifice şi participarea la manifestări ştiinţifice interne şi/sau internaţionale.

h) Valorificarea rezultatelor în 2010:  2 comunicări ştiinţifice prezentate la manifestări ştiinţifice interne şi/sau internaţionale şi 2 studii elaborate în vederea publicării.

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu

k) Bugetul solicitat pe 2010:

-         un salariu pentru CS III;

-         cheltuieli de deplasare;

-         consumabile.

l) Alte subvenţii de cercetare: nu

 

Coordonator:  CS III dr. Corina Benea


PROIECT DE CERCETARE VIII/4

 

a) Denumirea: Continuitate şi discontinuitate în cadrul relaţiilor preferenţiale. Strategii adaptative la influenţele socio-culturale globale.

b) Colectivul de cercetare: CS III drd. Salánki Zoltán.

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Proiectul de cercetare propus valorifică experienţa anilor anteriori de studiu şi cercetare în domeniu, (lucrare de licenţă cu titlul: Prietenia, dragostea şi sexualitatea din perspectivă psiho-socială şi un proiect de doctorat pe tema relaţiilor preferenţiale). Această experienţă teoretică şi empirică a fost materializată în comunicări ştiinţifice prezentate la manifestări ştiinţifice, respectiv în studii publicate în reviste de profil: Teorii privind relaţiile intime, Relaţiile intime. Repere psihosociale, Privat vs. public. Negocierea normei sociale, Conceptul “AROUSAL”. Utilizarea lui în ştiinţele sociale.

e) Scopul proiectului: În contextul unei dinamici accentuate sesizabile atât la nivel valorico-atitudinal cât şi la nivel comportamental, reprezentările şi praxisurile sociale privitoare la relaţionarea preferenţială (prietenie, dragoste, iubire, căsătorie, disoluţie maritală) sunt în mod continuu remodelate de către actorii sociali. Aceştia adoptă strategii pentru a face faţă unei dialectici perpetue între continuitate-discontinuitate, local-global, proximitate spaţială-distanţă spaţială, modele social negociate (acceptabile)-modele consumeriste. Capacitatea de percepţie şi reprezentare a acestor repere socio-culturale, interiorizarea şi personalizarea sau preluarea necritică a acestora reconfigurează atât contextele de manifestare cât şi organizarea intimă a relaţiilor diadice. Această reaşezare atitudinală şi comportamentală este observabilă mai ales în cadrul formal de reglementare: scăderea ratei de nupţialitate, creşterea vârstei la prima căsătorie, creşterea ratei divorţialităţii, creşterea frecvenţei celibatului. În cadrul acestui proiect de cercetare ne propunem: 1) identificarea şi evidenţierea reperelor socio-culturale actuale care jalonează relaţionarea diadică 2) identificarea discursurilor şi reprezentărilor autohtone privitoare la continuitate-discontinuitate în cadrul relaţiilor preferenţiale 3) identificarea în cadrul acestui palier relaţional  a atitudinilor şi comportamentelor dominante.

f) Material şi metode de lucru: 1) documentare teoretică; 2) delimitarea spaţiului de analiză a obiectul cercetării; 3) anchete sociale şi analiză de surse secundare – date statistice, analiză de documente.

g) Rezultate scontate în 2010: 1) elaborarea unui raport de cercetare de 60 de pagini, care va conţine: analiza teoretică a conceptelor utilizate şi descrierea atitudinilor şi comportamentelor dominante care jalonează relaţionarea diadică.

h) Valorificarea rezultatelor în 2010:

1) elaborarea a 2 studii în vederea publicării;

2) susţinerea a 2 comunicări la manifestări ştiinţifice;

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2010:

- un salariu pentru CS III;

- costul hârtiei xerox pentru cca. 500 coli;

l) Alte subvenţii de cercetare: dotare tehnică: un reportofon digital.

 

Coordonator proiect, CS III drd. Salánki Zoltán


PROGRAMUL DE CERCETARE  IX

 

a) Denumirea: PIEŢELE CA REŢELE: CATEGORII, MECANISME DE CONSTITUIRE ŞI FUNCŢIONARE

b) Coordonator: CS II dr. Silviu G. Totelecan.

c) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Noţiunea de piaţă face parte din numeroase dublete conceptuale de tipul: piaţă reală, piaţă simbolică, piaţă de capital, piaţă valutară, piaţă de valori mobiliare, piaţă globală, piaţă a cumpărătorului, piaţă a vânzătorului, piaţă gri, piaţă îngustă, piaţă paralelă, piaţă primară, piaţă secundară, euro-piaţă, piaţă imobiliară, piaţă internă, piaţă externă etc. Economia, sociologia, dreptul şi alte discipline ştiinţifice abordează în manieră proprie diferitele nuanţe pe care le capătă acest concept prin asociere cu altele, emergente din realităţile particulare a unor economii de piaţă care cel puţin în fundal sunt caracterizate de: pluralismul formelor de proprietate; structură tehnico-economică modernă şi descentralizată; preţuri care se formează prin libera negociere; sistem financiar-bancar ramificat; stat având rolul de a  veghea la respectarea regulilor etc. Procesul de transformare prin care trec economiile naţionale şi economia mondială în ansamblul ei arată că nu doar economiile post-comuniste se află în prezent în plin proces de tranziţie, ci şi cele avansate, nevoite să lupte cu actuala criză financiar-economică.

d) Scopul programului: Surprinderea modalităţilor de funcţionare a pieţelor în diversele lor ipostaze. Analiza contextelor internaţionale şi/sau globale care aduc noi reglementări de „bună funcţionare” a pieţelor (cum ar fi seturile de reguli globale pentru pieţele financiare, menite a împiedica operaţiile speculative) ce afectează însăşi temeiurile economiei de piaţă. Nu în ultimul rând vor fi abordate pieţele ca reţele sociale (construcţii emergente din relaţiile sociale generate de procesele de schimb) şi/sau spaţiu de coagulare a percepţiilor şi comportamentelor participanţilor (individuali, instituţionali, corporatişti) la diversele tipuri de tranzacţii (de la cele financiare până la cele legate de bunurile simbolice), generatoare de noi ordini macro-sociale.

e) Rezultate scontate: Cunoaşterea principalelor mutaţii economico-financiare, socio-culturale şi juridico-politice survenite în lume în contextul accentuării crizelor globale; relevarea mecanismelor de constituire şi funcţionare a diverselor tipuri de pieţe; analiza limitelor şi limitărilor cu care acestea se confruntă în vederea determinării unor modalităţi de eficientizare a comportamentele de piaţă.

f) Modul de valorificare: 1) elaborarea de volume colective, care vor fi publicate la finele programului; 2) publicarea de studii şi articole în reviste/volume de specialitate şi de cultură; 3) susţinerea de comunicări ştiinţifice la manifestări interne şi internaţionale; 4) organizarea de mese rotunde pe problematica proiectului; 5) alte intervenţii în spaţiul public.

g) Durata: 7 ani (ian. 2009 – dec. 2015).

h) Proiecte de cercetare propuse în acest program:

Proiectul de cercetare IX/1: Piaţă şi pieţe: delimitări conceptuale în contextul recentelor mutaţii economico-financiare survenite în lume (2009–2010, continuare din 2009).

Proiectul de cercetare IX/2: Reglementări actuale ale diferitelor categorii de pieţe din România (2009-2010, continuare din 2009).

 

 

Coordonator, CS II dr. Silviu G. Totelecan


PROIECTUL DE CERCETARE  IX/1

 

a) Denumirea: Piaţă şi pieţe: delimitări conceptuale în contextul recentelor mutaţii economico-financiare survenite în lume.

b) Colectivul de cercetare: CS I dr. Vasile Marian (1/2 normă).

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Un semn distinctiv şi esenţial al comunicării ştiinţifice şi/sau cotidiene este claritatea limbajului, care, din nefericire, este mai degrabă excepţie decât regulă. O situaţie similară întâlnim şi în ceea ce priveşte conceptul şi/sau noţiunea de piaţă, în literatura de specialitate şi/sau limbajul comun fiind vehiculate zeci de noţiuni derivate, cu sute de interpretări emergente din cercetările empirice sau deduse din analizele teoretice.

e) Scopul proiectului: a) realizarea unei mai bune delimitări teoretice privind conţinutul şi sfera noţiunii de piaţă şi a unor noţiuni de piaţă derivate, ca premisă pentru o mai bună înţelegere (decât până acum) a realităţii pe care o trăim şi/sau prefigurăm; b) o mai bună cunoaştere ştiinţifică a unor mutaţii importante aduse în lume de criza pe care o traversăm.

f) Material şi metode de lucru: cercetare bibliografică; reconstrucţie a unor ansambluri conceptuale; analiză de documente şi publicaţii media.

g) Rezultate scontate  în 2009: a) sistematizarea rezultatelor într-un raport de cercetare (cca. 40 de pagini) care se va axa pe analiza unor elemente precum: piaţa în timp şi spaţiu, piaţa ca relaţii sociale, piaţa ca lume a mărfurilor, piaţă concurenţială şi piaţă reglementată, economie de piaţă şi societate de piaţă, morala şi moralitatea pieţei, piaţă locală, comunitară, globală sau mondială; b) organizarea şi participarea la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale; c) elaborare de studii/articole şi prezentare de comunicări ştiinţifice.

h) Valorificarea rezultatelor în 2009:

1) elaborarea a 2 studii în vederea publicării;

2) susţinerea a 2 comunicări la reuniuni ştiinţifice interne şi/sau internaţionale.

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2009:

– un salariu anual de CS I, jumătate de normă.

– costuri consumabile şi achiziţii de carte.

l) Alte subvenţii de cercetare: nu.

g) Rezultate scontate  în 2010:

un studiu (de cca. 40 de pagini), având ca temă Economia de piaţă, societatea de piaţă şi recenta criză a acestora, cu următoarea structură: Economie (socială) de piaţă; Societate de piaţă; Spontan şi conştient în criza actuală.

– organizare de şi participare la manifestări ştiinţifice;

– elaborare de studii/articole în vederea publicării lor.

h) Valorificare rezultate în 2010:

– se va depune spre publicare în „Anuarul Institutului de Istorie «G. Bariţiu» din Cluj-Napoca” un studiu de cca. 36 pagini pe tema crizei actuale

– se va trimite spre publicare un studiu de cca. 10 pagini;

– se vor susţine 2 comunicări la reuniuni ştiinţifice interne şi/sau internaţionale.

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2010:

– un salariu anual de CS I, jumătate de normă.

– costuri consumabile şi achiziţii de carte.

l) Alte subvenţii de cercetare: nu.

 

 

 

Coordonator: CS I dr. Vasile Marian

 


PROIECTUL DE CERCETARE  IX/2

 

a) Denumirea: Reglementări actuale ale diferitelor categorii de pieţe din România.

b) Colectivul de cercetare: CS Narcisa Cozea.

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Orice economie naţională, indiferent de nivelul său de dezvoltare, este caracterizată de existenţa şi funcţionarea unor pieţe specializate. Piaţa capitalurilor este specializată în intermedierea de tranzacţii cu active financiare care au scadenţe pe termene medii şi lungi. Prin intermediul ei, sunt satisfăcute nevoile de capital ale solicitanţilor cu disponibilităţile de capital ale ofertanţilor. Concret, este vorba despre o piaţă pe care se tranzacţionează, în mod liber, valori mobiliare (acţiuni, obligaţiuni), piaţă ce are drept rol principal mobilizarea capitalurilor persoanelor fizice sau juridice care economisesc (cumpărătorii de acţiuni şi obligaţiuni) şi care urmăresc plasarea profitabilă a acestor capitaluri. Societăţile de Servicii de Investiţii Financiare (SSIF) sunt actorii principali pe această piaţă, având ca obiect exclusiv de activitate  prestarea de servicii de investiţii financiare autorizate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, în calitate de intermediari între persoanele fizice sau juridice (clienţii) şi bursă. Bursa este cea mai importantă instituţie a pieţei de capital, specifică economiei de piaţă, concentrând cererea şi oferta de valori mobiliare negociate. CNVM este recunoscută ca fiind autoritatea competentă care aplică, pe teritoriul României, prevederile Legii pieţei de capital nr. 297/2004, reglementează şi supraveghează piaţa de capital, pieţele reglementate de mărfuri şi instrumente financiare derivate, precum şi instituţiile şi operaţiunile specifice acestora.

e) Scopul proiectului: a) analiza reglementării juridice a diferitelor categorii de pieţe şi a mecanismele lor de constituire şi funcţionare sub continua supraveghere a statului,  b) realizarea unei mai bune cunoaşteri ştiinţifice a lacunelor legislative şi propuneri de lege ferenda.

f) Material şi metode de lucru: cercetare bibliografică, analiză de documente şi publicaţii media, investigarea repertoriului legislativ din domeniu.

g) Rezultate scontate în 2010: sistematizarea rezultatelor într-un raport de cercetare (cca. 50 de pagini) care va conţine analiza sintetică a conceptului de piaţă bursieră, bursă de valori, istoric, reglementare juridică, mecanismele de constituire şi funcţionare, obiect de activitate şi scop; b) elaborare de studii/articole şi prezentare de comunicări ştiinţifice; c) organizarea de manifestări ştiinţifice interne şi participarea la manifestări ştiinţifice.

h) Valorificarea rezultatelor în 2010:

1) elaborarea a 2 studii în vederea publicării;

2) susţinerea a 2 comunicări la reuniuni ştiinţifice interne şi/sau internaţionale;

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2010:

- un salariu anual de CS

- costuri consumabile, achiziţii de carte şi acces la baze de date legislative

l) Alte subvenţii de cercetare: nu.

 

Coordonator: CS Narcisa Cozea


PROGRAMUL DE CERCETARE nr. X

 

a) Denumirea: VALORIFICAREA GÂNDIRII SOCIOLOGICE ŞI FILOSOFICE DIN TRANSILVANIA

b) Coordonator: CS I Dr. Ionuţ-Constantin ISAC

c) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul: este în creştere constantă, ca urmare a publicării de ediţii critice din manuscrise ale unor renumiţi profesori şi cercetători din Transilvania (de ex: George Em. Marica, Curs de sociologie rurală, Satul ca structură psihică şi socială; „Societatea de Mâine”, indice bibliografic adnotat; Dumitru Isac, Introducere în istoria filosofiei eline; Dumitru Isac, Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei antice şi medievale; Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei moderne).

d) Scopul programului: restituirea unor manuscrise inedite prin publicare şi reeditarea unor lucrări meritorii semnate de Eugeniu Sperantia, George Em. Marica, Virgil Bărbat, Dumitru Isac ş.a.; eventual realizarea unor monografii, însoţite de articole şi studii publicate în literatura de specialitate, prezentarea de comunicări la sesiunile ştiinţifice de specialitate locale, naţionale sau/ şi internaţionale.

e) Rezultate scontate: investigarea unor texte reprezentative pentru gândirea sociologică şi filosofică din Transilvania, acoperind o bună parte din aria tematică a realizărilor sale notabile; iniţierea unei serii de volume care să evidenţieze evoluţia şi mutaţiile coordonatelor acestei gândiri ştiinţifice şi filosofice, concomitent cu deschiderea treptată a culturii româneşti spre paradigmele şi teoriile majore pe plan european şi universal.

f) Modul de valorificare a rezultatelor: prin publicarea periodică (cel mult odată la 2 ani) a unui volum din autorii anterior numiţi (alcătuit din manuscrise de carte, studii şi articole reprezentative), elaborarea de către participanţii la proiect a unor studii şi articole individuale oferite spre publicare unor reviste de specialitate şi de cultură, din ţară şi străinătate, în versiune clasică şi electronică, precum şi susţinerea unor comunicări ştiinţifice la sesiuni de specialitate.

g) Durata: 5 ani (2009-2013)

h) Proiecte propuse în acest program:

Proiect X/1: Editarea tezei de doctorat a lui Dumitru Isac, Frumosul la Socrate, Platon şi Aristotel, susţinută la Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în anul 1971.

Proiectul X/2: Eugeniu Sperantia. Excurs biobibliografic

Proiectul X/3: Perspective asupra filosofiei religiei şi filosofiei valorilor în opera lui Eugeniu Speranţia.

Proiectul X/4: George Em. Marica, Conducerea la copii. Studiu psihosociologic, Editura Universităţii din Cluj la Sibiu, 1942, 216 p. (Reeditare).

 

 

Coordonator: CS I dr. Ionuţ Constantin Isac

 

 


PROIECTUL DE CERCETARE  X/1

 

a) Denumirea: Editarea tezei de doctorat a lui Dumitru Isac, Frumosul la Socrate, Platon şi Aristotel, susţinută la Facultatea de Istorie şi Filosofie, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, în anul 1971.

b) Colectivul de cercetare: CS I Dr. Ionuţ-Constantin ISAC, Departamentul de Cercetări Socio-Umane, sectorul de Filosofie; CS Dr. Attila Varga, Departamentul de Istorie, sectorul de istorie modernă.

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010 (200 pagini – 100 pentru fiecare participant la proiect).

 d) Stadiul  actual al  cunoştinţelor: pe linia  valorificării manuscriselor lui D. Isac s-au editat anterior Cunoaştere şi transcendenţă, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2003;  Introducere în istoria filosofiei eline, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2005; Scrieri filosofice şi literare, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, 2006; Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei moderne, Editura „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2007; Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei antice şi medievale, 2 volume, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2006, 2008; monografia Aristotel, Editura „Argonaut”, Cluj-Napoca, 2009.

e) Scopul proiectului: editarea tezei de doctorat a lui D. Isac, Frumosul la Socrate, Platon şi Aristotel, pentru punerea acesteia în circulaţie, în comunitatea academică.

f) Material şi metode de lucru: tehnoredactarea computerizată a textului original şi pregătirea pentru tipar.

g) Rezultate scontate: relansarea dezbaterilor de specialitate în jurul tezei de doctorat a lui D. Isac.

h) Valorificarea rezultatelor: înaintarea pentru publicare la finele anului 2010 a tezei de doctorat Frumosul la Socrate, Platon şi Aristotel.

            i) Colaborări în ţară: nu

            j) Colaborări în străinătate: nu

            k) Bugetul solicitat:- un salariu pentru CS I (normă întreagă)

            l) Alte subvenţii de cercetare: nu   

 

 

 

 

Coordonator: CS I dr. Ionuţ Constantin Isac


PROIECTUL DE CERCETARE X/2

 

a) Denumirea:  Eugeniu Sperantia. Excurs biobibliografic. 

b) Colectivul de cercetare: CS III Dr. Mihaela Gligor

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010 (100 pagini)

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: se încearcă o redescoperire a autorului Eugeniu Sperantia si a lucrărilor lui.

e) Scopul proiectului: realizarea unei lucrări dedicate personalităţii lui E. Sperantia şi domeniilor în care acesta a activat (poezie, filosofie, sociologie, teoria dreptului); prezentarea acesteia în cadrul sesiunii anuale de comunicări ştiinţifice a Departamentului de Cercetări Socio-Umane.

f) Rezultate scontate: relansarea dezbaterilor de specialitate în jurul personalităţii lui Eugeniu Sperantia.

g) Valorificarea rezultatelor: publicarea rezultatului cercetării într-un volum colectiv.

            h) Colaborări în ţară: nu

            i) Colaborări în străinătate: nu

            j) Bugetul solicitat pentru anul 2010:

- un salariu pentru CS III (normă întreagă)

            k) Alte subvenţii de cercetare: nu 

 

 

 

Coordonator: CS III dr. Mihaela Gligor

 

 

 


 

PROIECTUL DE CERCETARE  X/3

 

a) Denumirea: Perspective asupra filosofiei religiei şi filosofiei valorilor în opera lui Eugeniu Speranţia.

b) Colectivul de cercetare: CS drd. Codruţa Cuceu

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010 (100 pagini)

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: În urma consultării bibliografiei necesare cercetării, am evaluat dificultăţile imediate ale reeditării integrale a operei lui Eugeniu Speranţia. Îndeplinirea unui atare proiect de reeditare integrală nu numai că se lasă, încă, aşteptat în cultura română, însă el trebuie mai întâi să depăşească faza marginalizării operei lui Eugeniu Speranţia în fluxul publicaţiilor şi cercetărilor filosofice româneşti contemporane. Mai apoi, realizarea acestui proiect, presupune multiple cercetări menite să acopere toate perspectivele tematice ale operei lui Speranţia. Aşadar, un prim pas în proiectul de reeditare al lucrărilor lui Speranţia a constat în decuparea unei anumite tematici relevante din opera autorului: Perspective asupra filosofiei religiei şi filosofiei valorilor în opera lui Eugeniu Speranţia. Aşadar, din bibliografia generală a lucrărilor majore (editate sub forma unor volume) ale autorului, am selectat, transcris şi corectat, în vederea publicării, lucrările relevante pentru tematica cercetării, respectiv acele lucrări ale lui Eugeniu Speranţia care vizau tematici din filosofiei religiei şi din filosofia valorilor (Eugeniu Speranţia - Contribuţiuni la Filosofia Magiei. Studiu introductiv în Filosofia Religiunii, apărută în 1916; Mic tratat despre valori. Valoarea ca gest de convergenţă vitală, apărută în 1942). În urma transcrierii celor două texte, am elaborat o lucrare ştiinţifică ce vizează, în principal, înţelegerea şi explicitarea sensurilor în care Speranţia utilizează concepte proprii demersului filosofiei religiei şi popularizarea concepţiei sale asupra relaţiei dintre magie, religie şi ştiinţă.

e) Scopul proiectului: Reeditarea şi popularizarea unor texte ce ţin de filosofia religiei şi de filosofia valorilor din opera lui Speranţia.

f) Rezultate scontate: Realizarea unei ediţii critice care să cuprindă cele două lucrări mai sus menţionate însoţite de un unui studiu introductiv.  Continuarea proiectului de reeditare a operei lui Speranţia presupune respectarea, în anul 2010, al unui alt deziderat: cel al transcrierii, corectării şi pregătirii pentru tipar a unui alt volum din opera lui Speranţia.

g) Valorificarea rezultatelor:  Reeditarea/publicarea celor două lucrări sub forma unui/unor volum(e). 

            h) Colaborări în ţară: nu

            i) Colaborări în străinătate: nu

            j) Bugetul solicitat pentru anul 2010: un salariu pentru CS, normă întreagă

            k) Alte subvenţii de cercetare: nu  

 

 

 

Coordonator: CS drd. Codrţa Cuceu

 

 


PROIECTUL DE CERCETARE X/4

 

a) Denumirea: George Em. Marica, Conducerea la copii. Studiu psihosociologic, Editura Universităţii din Cluj la Sibiu, 1942, 216 p. (Reeditare).

b) Colectivul de cercetare: CS I dr. Andrei Negru.

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010 (200 pag.)

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: George Em. Marica este un membru marcant al Şcolii sociologice interbelice de la Cluj, menţionat însă insuficient în istoria disciplinei, poate şi datorită circulaţiei restrânse a operei sale. Această deficienţă a fost înlăturată, parţial, în anul 1997, prin reeditarea de către Centrul de Studii Transilvane (prin Gh. Cordoş şi Tr. Rotariu) a unor lucrări posibil a fi subsumate sub genericul sociologiei comunităţilor sociale. Tot sub aceeaşi egidă a fost editată, în 1998, lucrarea manuscrisă Filosofia bunului-simţ. O altă lucrare importantă, Satul ca structură psihică şi socială (Curs de sociologie rurală,) a fost reeditată în anul 2004, de către autorul acestui proiect, fiind în pregătire pentru republicare lucrarea Problema culturii moderne în sociologia germană.

e) Scopul proiectului: Lucrarea propusă pentru reeditare (relevând o preocupări mai puţin cunoscute a sociologului clujean) cuprinde o bogată documentare bibliografică, precum şi cercetări „de teren” proprii, fiind proiectată ca o primă parte a unui studiu amplu asupra fenomenului conducerii. Prin această apariţie editorială, probabil prima lucrare de „sociologia copilului” din literatura românească, se încheie şi seria reeditărilor operei intrebelice în limba română a lui George Em. Marica.

f) Material şi metode de lucru: culegere şi tehnoredactare computerizată a textului lucrării (circa 200 pagini).

g) Rezultate scontate în 2010:  pregătirea pentru tipar a noii ediţii a lucrării, însoţită de un studiu introductiv, note şi indice de nume.

h) Valorificarea rezultatelor în 2010: 1) pregătirea pentru publicare a lucrării mai sus menţionate; 2) susţinerea unei comunicări la sesiunea ştiinţifică anuală a Departamentului.            

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2010: – un salariu pentru CS I

l) Alte subvenţii de cercetare: nu

 

 

 

 

Coordonator CS I dr. Andrei Negru