III. Programele  şi  proiectele  de  cercetare  pe  2009

 

 

PROGRAMUL  DE  CERCETARE  VII

 

 

a)      Denumirea: FACTORI PSIHO-SOCIALI IMPLICAŢI ÎN DEZVOLTAREA MORALĂ ŞI ESTETICĂ A PERSONALITĂŢII, ÎN CONDIŢIILE SOCIETĂŢII  ROMÂNEŞTI  ACTUALE.

 

b)     Coordonator: CS I Dr. Monica Albu

 

c)     Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv.

Sunt multe voci din rândurile intelectualilor, politicienilor sau reprezentanţilor grupurilor civice care clamează falimentul moral şi estetic al societăţii în care trăim. Cu toate acestea, există extrem de puţine studii ştiinţifice care să certifice o astfel de afirmaţie, care să analizeze posibilele cauze ale unei asemenea situaţii sau care să propună căi de ieşire din ea. Programul de faţă urmăreşte să înfăptuiască un astfel de demers, să abordeze problematica dezvoltării morale şi estetice a persoanelor din generaţia tânără, în contextul mutaţiilor semnificative care au survenit în societatea românească: înlăturarea vechiului regim politic, economic şi administrativ, instaurarea unui nou sistem de tip democratic, aderarea la structurile socio-economice şi culturale europene, informatizarea şi globalizarea ş.a.

Deşi a suferit variaţii în timp, interesul pentru problematica dezvoltării morale a fiinţei umane a rămas mereu prezent în preocupările cercetătorilor. Primele studii de referinţă asupra acestei probleme au fost realizate de J. Piaget şi  colaboratorii săi (1957), care au identificat trei stadii ale dezvoltării morale: a) perioada premorală (până la 5 ani, când lipseşte conştientizarea şi respectarea normelor sociale), b) moralitatea heteronomă (când regulile impuse de o autoritate sunt văzute ca fiind inviolabile) şi c) moralitatea autonomă (când normele sociale sunt înţelese ca acorduri care pot fi schimbate prin negociere).

Teoria piagetiană a fost revizuită şi extinsă de L. Kohlberg (1981). În viziunea acestui autor, factorul determinant în dezvoltarea morală ar fi experienţa în rezolvarea unor dileme morale. El a identificat mai multe stadii ale dezvoltării morale, grupate pe trei niveluri: a) acela al moralităţii preconvenţionale (în care judecata morală se bazează pe consecinţele anticipate ale unui act), care cuprinde două stadii: educarea prin pedeapsă şi supunere şi, al doilea, orientarea instrumental- relativistă (hedonismul naiv), b) nivelul convenţional (când judecata morală vizează respectarea, vs. nerespectarea regulilor sociale), care cuprinde stadiile concordanţei interpersonale şi al orientării spre „lege şi ordine” şi c) stadiul post-convenţional (când judecăţile morale se bazează pe ideea de contract social sau principii etice), cuprinzând orientarea spre contractul social şi moralitatea bazată pe principii etice universale.

Dintre autorii care au avut contribuţii ulterioare la clarificarea diverselor aspecte ale dezvoltării morale menţionăm câţiva. Astfel, M. L. Hoffman (1970, 2000) s-a concentrat pe rolul factorilor care ţin de stilul de educaţie parentală, de afectivitate (mai ales de empatie) şi de aspectele evoluţioniste. N. Eisenberg (1979, 2002) a studiat mai mult aspectele comportamentale, mai ales cele legate de relaţionările sociale şi emoţiile morale (vină, ruşine etc). J. Haidt (2002) a încercat elaborarea unui model de sinteză, în care un rol important revine factorilor neuropsihici. Acest model nu a fost încă validat empiric, incluzând aspecte care se află în discuţie.

În pofida acestor eforturi, lipseşte deocamdată o teorie comprehensivă a dezvoltării morale, care să fie validată empiric şi care să integreze organic toţi factorii relevanţi. Cunoaşterea acestor factori şi a relaţiilor dintre ei va contribui la îmbunătăţirea acelor practici şi politici educaţionale, la nivelul şcolii sau al familiei, care vizează formarea profilului moral al copilului, elevului sau studentului. Este unul dintre obiectivele asumate prin cercetarea de faţă.

Cât priveşte problema dezvoltării estetice a tinerei generaţii, a susţinerii acesteia  prin mijloace educative specifice, facem precizarea că, în prezent, atenţia în art-terapie nu este îndreptată spre produsul artistic obţinut şi nici spre dobîndirea unor deprinderi de tehnici artistice, ci mai degrabă spre emoţii artistice, care alături de cele cognitive şi morale pot contribui la restabilirea echilibrului psihic al unei persoane Ca strategie de personalizare, art-terapia permite individului, după autori cum sunt J. Rodriguez şi G. Troll (2001) o modalitate originală de-a găsi el însuşi calea de înfruntare şi depăşire a situaţiilor dificile.Producţiile artistice se constitue în mijloace de comunicare, de exprimare a trăirilor afective.

Mai mulţi autori precum R. Bader, P. Baukus, A. Mayer Brennensthul (1999), J.P. Klein (1997), A. Boyer- Labrouche (2000) şi K.H. Menzen (2001), consideră activitatea de creaţie vizual-plastică în terapie ca avand diferite valori: expresive (în funcţie de temperamentul subiectului), proiective (în funcţie de personalitatea în ansamblu a subiectului), narative (legate de selectarea temelor şi particularităţile de figurare a subiectelor alese ) şi asociative sau mixte. În toate situaţiile se urmăreşte efectul relaţional şi emoţia estetică.

Art-terapia la noi în ţară începe să câştige teren, dar lipsesc încă lucrările ştiinţifice reprezentative pe această problemă.

 

d)     Scopul programului

Elaborarea şi/sau adaptarea pentru populaţia româneasca a unor strategii, metode şi instrumente de lucru, care să permită evaluarea ştiinţifică a nivelului de dezvoltare morală şi estetică, inclusiv a setului de valori specifice acestor domenii şi care să reprezinte un suport pentru elaborarea de programe de intervenţie cu caracter instructiv şi terapeutic.

·  Elaborarea şi/sau adaptarea pentru populaţia românească a unor strategii, metode şi instrumente de lucru, care să permită evaluarea ştiinţifică a nivelului de dezvoltare morală, inclusiv a setului de valori morale asimilate de persoane fizice şi grupuri sociale.

·  Explorarea nivelului dezvoltării morale, a atitudinilor şi valorilor morale pe eşantioane de subiecţi la diferite vârste şi din diverse medii socio-culturale şi educaţionale.

·  Concomitent, vor fi identificaţi factorii psiho-sociali cu impact semnificativ (stimulativi vs. inhibitivi) asupra dezvoltării morale în diferitele sale etape (cu accent pe contribuţia cogniţiei, a afectivităţii şi rolul unor trăsături de personalitate) şi relevanţa lor pentru politicile educaţionale.

·  elaborarea şi aplicarea experimentală a unui set de tehnici psihologice vizând stimularea psihosocială a dezvoltării creaţiei vizual-plastice la tineri prin eficientizarea art-terapiei atât ca modalitate de impulsionare creativă, cât şi ca tehnică de dezamorsare prin efectul provocator şi catalizator al procesului terapeutic.

 

e)     Rezultate scontate:

·        Studii şi articole elaborate pe baza rezultatelor obţinute în cercetare;

·        Elaborarea şi/sau adaptarea unor chestionare şi teste pentru investigarea diverselor aspecte ale dezvoltării morale şi estetice;

·        Introducerea în circuitul ştiinţific a unor date şi interpretări noi, vizând interferarea domeniului psihologic cu cel artistic în decodificarea şi susţinerea psihoterapeutică a personalităţii.

 

f)      Modul de valorificare a rezultatelor cercetării (în anul 2008):

·        Studii şi articole publicate în volume colective şi reviste de specialitate;

·        Comunicări la manifestări ştiinţifice naţionale şi internaţionale;

·        Completarea bazei de date cu informaţii despre raţionamentul moral;

·        Expuneri, dezbateri şi mese rotunde pe teme referitoare la problema cercetată.

·        Cursuri şi seminarii pe tema art-terapiei.

·        Colaborare artistică naţională şi internaţională etc.

 

g)     Durata: 5 ani (2008-2012).

 

h)     Proiecte de cercetare propuse în acest program:

- Proiect de cercetare VI/ 1: Factori psiho-sociali implicaţi în dezvoltarea morală a personalităţii, în condiţiile societăţi româneşti actuale.

- Proiect de cercetare VI/2: : Stimularea psihosocială a dezvoltări creaţiei vizual-plastice la tineri prin art-terapie.

 

 

Coordonator, CS I dr. Monica Albu

 

 


PROIECT DE CERCETARE  VII/1

 

a)      Denumire: Factori psiho-sociali implicaţi în dezvoltarea morală a personalităţii, în condiţile societăţii româneşti actuale.

b)     Colectivul de cercetare: CS III Marius Florea (coordonator), CS I Monica Albu, CS III Lucia Faiciuc, CS III Elena Geangu (începând cu 1 septembrie 2009), AC Carina Herbei, Progr. I A Petru Diaconu.

c)     Termen de realizare: 31 decembrie 2012.

d)     Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv

Temă de larg interes ştiinţific şi practic-acţional, dezvoltarea şi manifestarea morală a persoanei a reţinut atenţia specialiştilor – şi nu numai – din cele mai vechi timpuri. O întâlnim ca obiect de cugetare la filosofii Antichităţii, enciclopediştii Renaşterii şi la moraliştii secolelor XIX-XX. J. Piaget (1957) considera dezvoltarea morală ca principala formă de adaptare a copilului la cerinţele mediului socio-cultural. S. Freud (1965) abordează acelaşi proces ca o schimbare treptată a principiului plăcerii cu cel al realităţii. H. J. Eysenck (1960) consideră „construcţia morală” ca rezultat al învăţării normelor, dar şi ca îngrijorare sau chiar frică legată de încălcarea lor. L. Kohlberg (1981) înţelege dezvoltarea morală ca trecere de la starea de frică şi supunere a copilului la acceptarea şi promovarea principiilor etice universale, de către adult. Noi percepem dezvoltarea morală atât ca fenomen de asimilare a valorilor, a celor morale, în primul rând, cât şi ca proces de formare, de structurare şi manifestare a unui set de atitudini, priceperi, deprinderi şi obişnuinţe comportamentale, dezirabile din punct de vedere al orientării umaniste specifice societăţii româneşti actuale.

            În literatura de specialitate, ca factori psiho-sociali cu impact semnificativ asupra dezvoltării morale a persoanei sunt menţionaţi: natura imprinting-ului şi relaţile de ataşament, mai ales în fazele timpurii ale evoluţiei individuale,  capacităţile intelective, ca mijloace utilizate în procesul de cunoştere şi asimilare a valorilor şi normelor morale, capacităţile de comunicare (verbale, nonverbale şi empatice), atmosfera din familie, nivelul de dezvoltare a autonomiei personale, natura şi circularitatea influenţelor în grupurile de apartenenţă („peer groups”) şi în mass-media accesată. Ponderea şi modul de interacţionare ale acestor factori în condiţiile societăţii româneşti actuale rămân încă insuficient clarificate. Lipsesc, totodată, instrumentele valide necesare pentru evaluarea dezvoltării morale a personalităţii.

Ca urmare, în ultimii ani, se înregistrează un reviriment al atenţiei acordate studiului dezvoltării morale. El se datorează în bună măsură creşterii preocupării pentru rezolvarea unor probleme sociale care s-au acutizat în contextul modificărilor apărute în societatea contemporană: violenţa, corupţia, terorismul, consumul şi traficul de droguri, traficul de persoane, răspândirea bolilor cu transmisie sexuală, evaziunea fiscală, polarizarea societăţii din punct de vedere economic, stabilirea şi apărarea drepturilor fundamentale ale omului, poluarea şi deteriorarea mediului înconjurător, gestionarea multietnicităţii, găsirea unui răspuns pentru provocările impuse de avansul tehnologic, mai ales cele privind bioetica (clonarea, eutanasia) etc. Astfel de probleme sunt în strânsă legătură cu nivelul dezvoltării morale a indivizilor unei societăţi. În plus, o societate informatizată, una cu un nivel crescut al mijloacelor de comunicare şi al mobilităţii, oferă un alt cadru informaţional şi relaţional pentru dezvoltarea cognitivă şi afectivă a individului, cu posibile repercusiuni asupra dezvoltării sale morale.

            Ca rezultate ale unor cercetări anterioare ale colectivului nostru de cercetare, tangente cu tema proiectului de faţă, menţionăm: realizarea profilului etico-moral al adolescentului, programe de consiliere şcolară şi vocaţională, strategii şi metode de identificare şi asistenţă psihopedagogică a copiilor şi tinerilor superior dotaţi, respectiv a celor cu comportament deviant, analiza gradului de autonomie vs. heteronomie la vârsta adolescenţei, adaptarea şi etalonarea de chestionare de personalitate, elaborarea unor chestionare de atitudini şi aptitudini ş.a.

e)     Experienţa anterioară

Colectivul de cercetare e format din cercetători care s-au ocupat anterior de teme conexe problematicii dezvoltării morale: agresivitatea şi delincvenţa, empatia şi comportamentul prosocial, cogniţia socială, stilurile de raţionament şi argumentare, autonomia personală, stilurile de educare parentală etc. precum şi din specialişti în elaborarea instrumentelor psihometrice şi a unor probe psihologice administrate pe calculator.

f)      Scopul proiectului

·  Elaborarea şi/sau adaptarea pentru populaţia românească a unor strategii, metode şi instrumente de lucru, care să permită evaluarea ştiinţifică a nivelului de dezvoltare morală, inclusiv a setului de valori morale asimilate de persoane fizice şi grupuri sociale.

·  Explorarea nivelului dezvoltării morale, a atitudinilor şi valorilor morale pe eşantioane de subiecţi la diferite vârste şi din diverse medii socio-culturale şi educaţionale.

·  Concomitent, vor fi identificaţi factorii psiho-sociali cu impact semnificativ (stimulativi vs. inhibitivi) asupra dezvoltării morale în diferitele sale etape (cu accent pe contribuţia cogniţiei, a afectivităţii şi rolul unor trăsături de personalitate) şi relevanţa lor pentru politicile educaţionale.

Ca obiective subordonate scopului şi care urmează a fi realizate în anul 2009:

·  Continuarea documentării bibliografice

·  Proiectarea şi definitivarea unei baze de date documentare în care să fie introduse informaţiile din bibliografia consultată.

·  Aplicarea unor teste şi chestionare referitoare la: atitudini şi opţiuni valorice, atitudini şi valori morale la elevii şi studenţii cu comportament deviant, mediul de provenienţă (rural vs. urban), naţionalitate/etnie, apartenenţă religiosă, judecata morală şi raţionamentul moral etc.

·  Studiul calităţilor psihometrice ale Chestionarului Reflecţiei Socio-Morale (forma adaptată şi modificată).

·  Proiectarea şi realizarea unui program pentru cotarea testelor şi chestionarelor psihologice cu ajutorul calculatorului, care să fie flexibil (să poată fi adaptat pentru o mare varietate de itemi şi foi de răspuns), să construiască profiluri psihologice şi să permită exportul datelor în SPSS, pentru a fi prelucrate statistic.

· Realizarea unui studiu experimental care să investigheze influenţa asupra judecăţii morale a naturii reprezentării informaţiei implicate în aceasta.

· Analiza datelor rezultate din aplicarea pe eşantioane reprezentative (aproximativ 350 subiecţi) şi contexte diferite a instrumentelor de lucru elaborate şi/sau adaptate de către membrii colectivului de cercetare.

g)     Materiale şi medode de lucru:

·  Organizarea cercetării.

·  Consultarea unor lucrări şi studii de specialitate.

·  Elaborarea sau adaptarea şi aplicarea experimentală a unor teste, chestionare şi fişe de observare.

·  Studii de caz şi analize comparative.

·  Observaţii pe teren.

·  Constituirea unei baze de date documentare.

h)     Rezultate scontate:

·  Studii şi articole referitoare la rezultatele obţinute în cercetare în anul 2009 (8 titluri, aproximativ 100 pagini).

·  Chestionare şi teste pentru investigarea diverselor aspecte ale dezvoltări morale.

·  Fişe de observare.

i)       Valorificarea rezultatelor (în anul 2009):

·  Studii şi articole publicate în volume colective şi reviste de specialitate ( 8 titluri, aproximativ 100 pagini).

·   Comunicări la manifestări ştiinţifice naţionale şi, eventual, internaţionale (8-9 titluri).

·  Completarea bazei documentare cu  date rezultate din aplicarea experimentală a instrumentelor de lucru folosite.

·  Diseminarea informaţiilor relevante pentru diverşi utilizatori (şcoală, părinţi, elevi, manageri de resurse umane etc.).

·  Elaborarea de rapoarte de cercetare/studii de sinteză (aproximativ 80 de pagini).

·  Expuneri, dezbateri şi mese rotunde pe teme referitoare la problema cercetată.

j)       Colaboratori în ţară: profesori, psihologi şi pedagogi din unităţile şcolare clujene şi alte localităţi.

k)     Colaboratori în străinătate: Nu.

l)       Bugetul solicitat pentru 2009:

· Salarii pentru un post CS I, trei posturi CS III, un post AC şi un post Progr. I A şi trei posturi personal.

·  Cheltuieli de deplasare la unităţile şcolare din zonă şi la manifestări ştiinţifice interne.

· Cheltuieli materiale şi servicii.

· Cheltuieli de regie şi investiţii.

· Cheltuieli neprevăzute.

m)   Alte subvenţii de cercetare:

·        Încercare obţinerii de granturi;

·        Subventionarea culegerii de studii care vor fi publicare in anul 2009.

 

 

Coordonator  proiect, CS III drd. Marius Florea

 


PROIECT DE CERCETARE  VII/2

 

a) Denumire: Stimularea psihosocială a dezvoltării creaţiei vizual-plastice la tineri prin  art-terapie

 

b) Colectivul de cercetare: CS I dr. Mărioara Petcu (coordonator; ½ normă), CS III dr. Corina Benea; colaboratori neremuneraţi: Prof.univ.dr. Ioan Sbârciu, Prof. univ.dr. Alexandru Alămureanu, Prof.univ.dr. Dumitru Solovăstru, Conf.univ.dr. Radu Pulbere, Conf.univ.dr.  Radu Moraru şi Conf. univ.dr. Ioana Antoniu.

 

c) Termen de realizare: 1 ianuarie 2008 – 31 decembrie 2012

 

d) Stadiul actual al cunoştiinţelor în domeniul respectiv:

Educaţia vizual-plastică îşi aduce un aport deosebit în dezvoltarea estetică a tinerilor prin lărgirea capacităţii de expresie şi de comunicare a acestora.

Pe fundalul tendinţelor actuale de abordare complexă a secvenţelor de viaţă, unde procesul de creaţie vizual-plastică ocupă un loc important în dezvoltarea estetică a tinerilor, art-terapia se impune ca o modalitate psihoterapeutică specifică pusă la dispoziţia persoanei pentru a se cunoaşte pe sine, pentru a face faţă dificultăţilor şi situaţiilor limită din viaţă, pentru a surmonta aceste dificultăţi.

Art-terapia ca modalitate psihoterapeutică mediată prin producţii vizual-plastice, face saltul de la cercetarea picturii bolnavilor psihici, publicată de A. Tardieu, ca o modalitate de studiere medico-legală a nebuniei, la expresia nebuniei a lui Hans Prinzhorn, până la descoperirea valenţelor psiho-terapeutice. Aceste valenţe sunt evidenţiate prin obiectivarea activităţii imaginative în produse şi prin utilizarea creativităţii ca revelator al vieţii psihice a subiecţilor, cu trăirea semnificaţiilor produselor creative.

Art-terapia la noi în ţară începe să câştige teren, dar lipsesc încă lucrările ştiinţifice reprezentative pe această problemă.

 

e) Scopul proiectului de cercetare

Este elaborarea şi aplicarea experimentală a unui set de tehnici psihologice vizând stimularea psihosocială a dezvoltării creaţiei vizual-plastice la tineri prin eficientizarea art-terapiei atât ca modalitate de impulsionare creativă, cât şi ca tehnică de dezamorsare prin efectul provocator şi catalizator al procesului terapeutic.

 

f) Ca obiective subordonate scopului:

Realizarea unei psihoterapii prin artă, sprijinindu-ne pe dimensiunile psihologice cognitiv-afective şi pe producţiile vizual-plastice, cu scopul exprimării creatoare a individului.

Efectuarea unor demersuri psiho-terapeutice, cu scopul conectării persoanei la sine însăşi, prin utilizarea artei ca instrument constructor.

Dezvoltarea prin intermediul art-terapiei a capacităţilor de dezvoltare afectiv-imaginativă, de prezentare de ample amprente individuale, cât şi ca modalitate activatoare de dezamorsare şi incitare a sensibilităţii şi expresivităţii plastice.

Realizarea unor studii care să se constituie în contribuţii ştiinţifice la problematica psihologică a art-terapiei.

 

g) Obiective subordonate scopului de realizat în 2009:

·  Cercetarea metodologică a metodei enunţate

·  Precizarea reperelor metodologice

·  Trasarea ipotetică a unei baterii psihologice de teste cu valoare proiectivă

·  Definitivarea instrumentarului psihologic

 

h) Materiale şi metode de lucru:

·  Documentare teoretică vizând problematica în discuţie.

·  Utilizarea metodelor neverbale bazate pe creaţia plastică (desen, pictură, sculptură, modelaj, colaj) având valenţe psihoterapeutice.

·  Utilizarea acestor tehnici apropiate de pictură, desen, modelaj, foto-montaj cu scopul de a activa potenţialul creativ, de-a explora şi înţelege mai bine emoţiile şi sentimentele. Toate aceste „instrumente” sunt utilizate într-un anume mod ca medieri creatoare cu efect terapeutic de dezamorsare şi incitare a sensibilităţii precum şi ca modalitate de dezvoltare personală, de educaţie estetică.

 

i) Rezultate scontate:

·  Introducerea în circuitul ştiinţific a unor date şi interpretări ştiinţifice noi, vizând interferarea domeniului psihologic cu cel artistic în decodificarea şi susţinerea psihoterapeutică a personalităţii.

·  Acumularea datelor referenţiale de factură metodologică vizând problematica enunţată.

·  Urmărirea ipotezei de lucru la nivel de elaborare a instrumentarului psihologic; definitivarea bateriei de teste într-un perimetru psihologic atât de sensibil comportă cu necesitate o elaborare riguros ştiinţifică cu:

·  Elaborarea ipotetică a bateriei de teste psihologice.

·  Verificarea bateriei pe un lot de probă

·  Definitivarea bateriei psihologice concordante cu cercetarea propusă

·  Realizarea de proiecte compoziţionale ca mijloace de reflectare a expresivităţii creative din domeniul plastic

 

k). Valorificarea rezultatelor în 2009:

·  Publicarea unui studiu de specialitate.

·  Comunicări ştiinţifice, mese rotunde şi expoziţii de artă.

·  Curs şi seminar cu aspecte referitoare la problematica art-terapiei şi a dezvoltării personalităţii creative

·  Colaborare artistică naţională şi internaţională.

·  Colaborarea Institutului Academic cu cel Universitar de Artă.

 

l). Colaborări în ţară:

·  Cu Universitatea de Arte Decorative şi Design din Cluj-Napoca.

·  Cu Facultatea de Drept „D. Cantemir” Cluj-Napoca.

 

 

m) Colaborări în străinătate:

·  Cu Comitetul Ligii Europene a Institutelor de Învăţământ Artistic (ELIA) Amsterdam.

 

n) Buget solicitat pe 2009:

·  Un salariu pentru C.S. I dr. ½ normă.

 

Alte subvenţii: nu

 

 

Coordonator proiect, CS I dr. Marioara Petcu

 


PROGRAMUL DE CERCETARE  VIII

 

a)     Denumirea: LOCAL VERSUS GLOBAL ÎN ESTUL EUROPEI.

POST-COMUNISM ŞI POST-MODERNISM ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC

b)     Coordonator: CS II dr. Silviu G. Totelecan.

c)      Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Cercetările reflexive şi analizele sistematice asupra modalităţilor în care se conturează dezvoltarea instituţională din România, în speţă din Transilvania, respectiv a strategiilor adaptative ale diverselor paliere sociale sunt încă lacunare. Suplimentar, aspecte precum: politicile de dezvoltare şi reconfigurare comunitară, valorile şi specificităţile naţionale, elementele ce ţin de concurenţa (internă şi internaţională) între diverse grupuri şi/sau colectivităţi etc. sunt adesea tratate fără o cunoaştere profundă a contextelor locale şi regionale. Dinamica realităţilor sociale post-comuniste, tensiunile dintre global şi local au produs şi produc numeroase transformări socio-spaţiale care se impun a fi cunoscute şi cercetate.

d)     Scopul programului: Abordarea reflexivă şi critică a problematicilor unei societăţi cum este cea românească, cu o modernitate neîncheiată, dar în plină postmodernizare, în căutarea unei noi identificări (şi identităţi) în plin proces de integrare europeană; Relevarea unor aspecte empirice referitoare la relaţia global-local, la reconversia capitalurilor (social, politic, economic, cultural), la încrederea socială: individualism versus comunitarism, încredere socială versus neîncredere – morală şi/sau strategică, continuitate versus discontinuitate în strategiile de dezvoltare locale/regionale, în cele de viaţă individuale/colective şi nu în ultimul rând în ceea ce priveşte problematica valorilor naţionale şi general-umane în perioada post-comunistă.

e)      Rezultate scontate: Evaluări comparative ale instituirii practicilor esenţiale pentru constituirea “lucrului public” în modernitatea românească pe fundalul mai recentei convergenţe a evoluţiilor istorice în Vestul, respectiv Estul Europei; Evidenţierea transformărilor structurale petrecute la nivel comunitar şi/sau societal sub impactul globalizării.

f)       Modul de valorificare: 1) elaborarea de volume colective, care vor fi publicate la finele programului; 2) publicarea de studii şi articole în reviste/volume de specialitate şi de cultură;     3) susţinerea de comunicări ştiinţifice la manifestări interne şi internaţionale; 4) organizarea de mese rotunde pe problematica programului; 5) alte intervenţii în spaţiul public.

g)     Durata: 5 ani (ian. 2006 – dec. 2010).

h)     Proiecte de cercetare propuse în acest program (în etapa a II-a):

Proiectul de cercetare VII/1: Realităţi şi disfuncţionalităţi sociale în micro-regiunea Huedin (2009-2010, proiect nou).

Proiectul de cercetare VII/2: Ambivalenţe ale proceselor socio-culturale din „a doua modernitate” românească (2009-2010, continuare din 2008, colectiv nou de cercetare).

Proiectul de cercetare VII/3: Procese psiho-socio-culturale şi repere ale bunăstării în postcomunismul românesc (2009-2010, proiect nou).

Proiectul de cercetare VII/4: Continuitate şi discontinuitate în cadrul relaţiilor preferenţiale. Strategii adaptative la influenţele socio-culturale globale (2009-2010, proiect nou).

 

Cluj-Napoca, 20 noiembrie 2008

Coordonator, CS II dr. Silviu G. Totelecan


 

PROIECT DE CERCETARE VIII/1

 

a) Denumirea: Realităţi şi disfuncţionalităţi sociale în micro-regiunea Huedin.

b) Colectivul de cercetare: CS drd. Florenţa Lozinsky.

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: cercetătorul valorifică experienţa anilor anteriori de cercetare în domeniu, precum şi rezultatele anchetelor de teren desfăşurate în cadrul proiectelor precedente. Experienţa teoretică şi empirică a fost materializată prin comunicări ştiinţifice prezentate la manifestări naţionale, respectiv în studii publicate în reviste de profil, cum ar fi: O perspectivă asupra dezvoltării rurale. Două studii de caz, Schimbări şi tendinţe în satul românesc contemporan, Gospodărie şi gospodărire, Monografia sociologică şi dezvoltarea durabilă, Despre specificul local al unei comunităţi periurbane.

e) Scopul proiectului: În societatea contemporană se discută tot mai accentuat despre calitatea vieţii (individuale şi/sau comunitare), despre necesitatea unei abordări reflexive a  realităţilor existente, cu accent pe disfuncţionalităţile din cadrul comunităţilor teritoriale. În acest proiect ne propunem realizarea unei cercetări empirice în comuna Sâncraiu din micro-regiunea Huedin a judeţului Cluj. Ancheta sociologică pe care o vom derula va urmări: 1) identificarea situaţiei socio-economice actuale a comunităţii investigate; 2) a tipurilor de discurs pe care îl folosesc elitele locale, şi nu numai, în descrierea dezvoltării comunitare, a dificultăţilor cu care se confruntă comunitatea investigată; 3) analiza comprehensivă a materialului empiric în vederea determinării progresului şi/sau stagnării comunităţii din momentul în care satul a fost declarat sat european, respectiv a strategiilor pe care aceasta le adoptă pentru a face faţă crizei economice mondiale.

f) Material şi metode de lucru: 1) documentare teoretică, 2) observaţie, interviuri şi analiză secundară şi de date statistice, analiză de documente.

g) Rezultate scontate în 2009: 1) elaborarea metodologiei de lucru; 2) sistematizarea materialului empiric (date statistice şi interviuri calitative); 3) participarea la manifestări ştiinţifice interne;    4) elaborarea unui raport de cercetare de 50 de pagini care va conţine descrierea metodologiei folosite, analiza situaţiei socio-economice şi identificarea proiectelor de dezvoltare comunitară.

h) Valorificarea rezultatelor în 2009: 1) elaborare a două studii în vederea publicării;                 2) susţinerea a 2 comunicări la manifestări ştiinţifice.

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2009:

    - un salariu pentru CS;

    - consumabile;

    - cheltuieli de deplasare în ţară.

l) Alte subvenţii de cercetare:

   - un reportofon digital.

 

CS drd. Florenţa Lozinsky


 

PROIECT DE CERCETARE  VIII/2

 

a) Denumirea: Ambivalenţe ale proceselor socio-culturale din „a doua modernitate” românească.

b) Colectivul de cercetare: CS II dr. Silviu G. Totelecan (coordonator), CS I dr. Virgil Ciomoş (½ normă), CS III drd. Adrian T. Sîrbu.

c) Termen de realizare: 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2010.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Membrii echipei de cercetare au fost deja angrenaţi individual în activităţi de cercetare (inclusiv etapa I a prezentului proiect) care se constituie în premise simultan obiective şi subiective ale etapei a II-a a proiectului (2009-2010). De exemplu, doar în anul 2008, producţia de idei a cercetătorilor implicaţi în proiect a cuprins mai multe lucrări publicate şi comunicări ştiinţifice la manifestări interne şi internaţionale, dintre care menţionăm (selectiv): „La Roumanie entre la pré- et la post-modernité”, „Norme morale, décision politique, obligation juridique”, „The Chances of Cultural Criticism in Post-Communist Romania”, „The New Capitalist Culture and the Transformation of Identity”, „Localizări şi globalizări în a doua modernitate”.

Această nouă etapă a activităţii este motivată de dorinţa de a continua cercetările desfăşurate în primul an şi, în acelaşi timp, de necesitatea ca ele să se articuleze într-un cadru de lucru deopotrivă focalizat şi interdisciplinar. Conform programării iniţiale, în prima etapă proiectul a vizat surprinderea aspectelor mai degrabă empirice ale tematicii, această fază fiind acoperită de o echipă de cercetare constituită exclusiv din sociologi. În cea de-a doua etapă, tema urmează să fie abordată interdisciplinar (sociologie, antropologie, filosofie, drept), echipa de cercetare concentrându-se pe dimensiunile interpretative ale temei.

e) Scopul proiectului: Cercetarea îşi propune să analizeze, în contextul practicilor curente şi în cadrul complex şi nu de puţine ori contradictoriu al  unei globalizări tot mai presante, în care societatea românească îşi găseşte cu greu locul, realităţi şi reprezentări sociale subîntinse de antagonisme conceptuale precum: stare de drept vs. stare de excepţie, cetăţenie vs. intersubiectivitate (spaţiu public vs. spaţiu privat), viaţă politică vs. viaţă nudă, identităţi şi identificări multiple şi contradictorii etc. Radiografierea stării de fapt româneşti se va face cu  scopul de a-i identifica sursele istorico–sociale, teologice, politice etc., de a-i înţelege prezentul ambivalent; stat şi societate la interferenţa comunism, postcomunism, local, global, prima şi a doua modernitate.

f) Material şi metode de lucru: documentare teoretică; construcţia obiectului cercetării (delimitare, concepte operaţionale); analiză şi reinterpretare conceptuală; interpretare de documente culturale şi surse secundare; seminarii interdisciplinare de lucru în interiorul colectivului.

g) Rezultate scontate în 2009: 1) elaborarea unui raport de cercetare de 170 de pagini (text şi bibliografie), care va conţine: prezentarea triadei etic-politic-juridic aşa cum se reflectă ea în diverse spaţii socio-culturale (Virgil Ciomoş – 40 pagini), analiza comprehensivă a numeroaselor tipuri de disoluţii şi reconfigurării, de la cele micro-comunitare până la cele macro-sociale, a mixturilor generate de noua (şi vechea) cultură capitalistă în postcomunismul românesc (Silviu G. Totelecan – 70 pagini), descrierea cadrului etico-politic naţional şi funcţionarea/dinamica post- şi transnaţională a producţiei de reprezentări şi a consumului acestora cu accent pe emancipare individuală şi socială (Adrian T. Sîrbu – 60 pagini); 2) sistematizarea materialului documentar şi pregătirea pentru editare a unui volum colectiv ce va fi publicat în al doilea an al proiectului –2010; 3) organizarea şi participarea la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale; 4) elaborare de studii/articole şi prezentare de comunicări ştiinţifice. 

h) Valorificarea rezultatelor în 2009:

1) elaborarea a 6 studii în vederea publicării;

2) susţinerea a 6 comunicări la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale;

3) organizarea unei mese rotunde dedicate tematicii proiectului;

4) organizarea unei secţiuni de comunicări ştiinţifice pe tema proiectului în cadrul „Sesiunii ştiinţifice anuale a D.C.S.U.”.

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2009:

-         un salariu pentru CS I, ½ normă;

-         un salariu pentru CS II;

-         un salariu pentru CS III;

-         consumabile;

-         cheltuieli de deplasare în ţară şi străinătate;

-         fonduri pentru achiziţii de reviste şi cărţi.

l) Alte subvenţii de cercetare:

-         reportofoane digitale;

-         PC portabil;

-         dotări multimedia pentru conferinţe.

 

 

 

Coordonator proiect, CS II dr. Silviu G. Totelecan


 

PROIECT DE CERCETARE VIII/3

 

a) Denumirea: Procese psiho-socio-culturale şi repere ale bunăstării în postcomunismul românesc.

b) Colectivul de cercetare: CS III dr. Corina Benea.

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Analizele teoretice şi cercetările empirice vizând evoluţiile sociale din România postcomunistă abordează în mai mică măsură aspectele legate de bunăstarea fizică (nivelul de sănătate) şi bunăstarea psihică (satisfacţia cu viaţa, împlinirea de sine, fericirea eudaimonică). Lipseşte, de asemenea, o analiză făcută din perspectiva diversităţii tipurilor culturale care întemeiază moduri diferite de înţelegere ale bunăstării şi ale căilor atingerii ei, respectiv o analiză pertinentă a tensiunilor pe fondul cărora se generează diverse strategii adaptative.

e) Scopul proiectului: Evoluţia societăţii româneşti în etapa postcomunistă continuă pe fondul tensiunilor dintre local şi global, individualism şi colectivism, tradiţional, modern şi postmodern, dintre strategiile active şi pasive, bazate pe angajare şi retragere, pe încredere şi neîncredere, dintre strategiile orientate scopic şi valoric, care reflectă valori materialiste şi postmaterialiste etc. Proiectul urmăreşte decelarea patternurilor socio-economice, culturale şi acţionale care dau seama de evoluţiile sociale şi căile de generare a diferenţierii sociale înţeleasă în raport cu conceptul larg de  bunăstare (e.g. aspectele bunăstării materiale – bogăţie, bunăstării fizice – sănătate, bunăstării psihice – fericire).

f) Material şi metode de lucru: 1) documentare teoretică; 2) delimitarea spaţiului de analiză a obiectul cercetării; 3) observaţie, interviuri şi analiză de surse secundare – date statistice, analiză de documente.

g) Rezultate scontate în 2009: 1) elaborarea unui raport de cercetare de 60 de pagini, care va conţine: prezentarea reprezentărilor socio-culturale a fenomenelor investigate şi analiza teoretică a conceptelor utilizate: bunăstare subiectivă, bunăstare materială, fizică, psihică, satisfacţie cu viaţa, fericire hedonică şi eudaimonică, în corespondenţă cu individualism-colectivism, liberalism-conservatorism, strategii active-pasive, orientate scopic-valoric etc. 2) elaborarea de studii şi comunicări ştiinţifice, participarea la manifestări ştiinţifice interne şi/sau internaţionale.

h) Valorificarea rezultatelor în 2009:  2 comunicări ştiinţifice prezentate la manifestări ştiinţifice interne şi/sau internaţionale şi 2 studii elaborate în vederea publicării.

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu

k) Bugetul solicitat pe 2009:

-         un salariu pentru CS III;

-         cheltuieli de deplasare;

-         consumabile.

l) Alte subvenţii de cercetare:

-         cheltuieli achiziţie carte.

 

 

CS III dr. Corina Benea


 

PROIECT DE CERCETARE VIII/4

 

a) Denumirea: Continuitate şi discontinuitate în cadrul relaţiilor preferenţiale. Strategii adaptative la influenţele socio-culturale globale.

b) Colectivul de cercetare: CS III drd. Salánki Zoltán.

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Proiectul de cercetare propus valorifică experienţa anilor anteriori de studiu (e.g. lucrarea de licenţă Prietenia, dragostea şi sexualitatea din perspectivă psiho-socială, proiectul de doctorat pe tema relaţiilor preferenţiale) şi cercetare în domeniu. Analizele teoretice şi empirice realizate în ultimii ani s-au materializat în comunicări prezentate la diverse manifestări ştiinţifice, respectiv în studii publicate în reviste de specialitate: Teorii privind relaţiile intime, Relaţiile intime. Repere psihosociale, Privat vs. public. Negocierea normei sociale, Conceptul “AROUSAL”. Utilizarea lui în ştiinţele sociale.

e) Scopul proiectului: În contextul unei dinamici accentuate, prezente atât la nivel valorico-atitudinal cât şi la cel comportamental, reprezentările şi praxisurile sociale ce ţin de domeniul relaţionărilor preferenţiale (e.g. prietenie, dragoste, iubire, căsătorie, disoluţie maritală) sunt remodelate continuu de către actorii sociali. Aceştia adoptă diverse strategii pentru a face faţă unei dialectici perpetue între continuitate-discontinuitate, local-global, proximitate spaţială – distanţă spaţială, modele social acceptate sau dimpotrivă, care, în ultimă instanţă, duc la o reaşezare atitudinală şi comportamentală: scăderea ratei de nupţialitate, creşterea vârstei la prima căsătorie, creşterea ratei divorţialităţii, creşterea frecvenţei celibatului. În cadrul acestui proiect de cercetare ne propunem: 1) identificarea şi evidenţierea reperelor socio-culturale actuale care jalonează relaţionarea diadică; 2) analiza discursurilor şi reprezentărilor autohtone privitoare la continuitate-discontinuitate în cadrul relaţiilor preferenţiale; 3) evidenţierea în cadrul acestui spaţiu relaţional  a atitudinilor şi comportamentelor dominante.

f) Material şi metode de lucru: 1) documentare teoretică; 2) delimitarea spaţiului de analiză a obiectul cercetării; 3) anchete sociale şi analiză de surse secundare – date statistice, analiză de documente.

g) Rezultate scontate în 2009: 1) elaborarea unui raport de cercetare de 60 de pagini, care va conţine analiza teoretică a conceptelor utilizate şi descrierea reperelor socio-culturale actuale care jalonează relaţionarea diadică, 2) sistematizarea materialului documentar, elaborarea de studii şi comunicări ştiinţifice.

h) Valorificarea rezultatelor în 2009:

1) elaborarea a 2 studii în vederea publicării;

2) susţinerea a 2 comunicări la manifestări ştiinţifice;

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2009:

- un salariu pentru CS III;

- costuri materiale consumabile;

l) Alte subvenţii de cercetare: dotare tehnică: un reportofon digital.

Cluj-Napoca, 20 noiembrie 2008

 

 

CS III drd. Salánki Zoltán


 

PROGRAMUL DE CERCETARE  IX

 

a) Denumirea: PIEŢELE CA REŢELE: CATEGORII, MECANISME DE CONSTITUIRE ŞI FUNCŢIONARE

b) Coordonator: CS II dr. Silviu G. Totelecan.

c) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: Noţiunea de piaţă face parte din numeroase dublete conceptuale de tipul: piaţă reală, piaţă simbolică, piaţă de capital, piaţă valutară, piaţă de valori mobiliare, piaţă globală, piaţă a cumpărătorului, piaţă a vânzătorului, piaţă gri, piaţă îngustă, piaţă paralelă, piaţă primară, piaţă secundară, euro-piaţă, piaţă imobiliară, piaţă internă, piaţă externă etc. Economia, sociologia, dreptul şi alte discipline ştiinţifice abordează în manieră proprie diferitele nuanţe pe care le capătă acest concept prin asociere cu altele, emergente din realităţile particulare a unor economii de piaţă care cel puţin în fundal sunt caracterizate de: pluralismul formelor de proprietate; structură tehnico-economică modernă şi descentralizată; preţuri care se formează prin libera negociere; sistem financiar-bancar ramificat; stat având rolul de a  veghea la respectarea regulilor etc. Procesul de transformare prin care trec economiile naţionale şi economia mondială în ansamblul ei arată că nu doar economiile post-comuniste se află în prezent în plin proces de tranziţie, ci şi cele avansate, nevoite să lupte cu actuala criză financiar-economică.

d) Scopul programului: Surprinderea modalităţilor de funcţionare a pieţelor în diversele lor ipostaze. Analiza contextelor internaţionale şi/sau globale care aduc noi reglementări de „bună funcţionare” a pieţelor (cum ar fi seturile de reguli globale pentru pieţele financiare, menite a împiedica operaţiile speculative) ce afectează însăşi temeiurile economiei de piaţă. Nu în ultimul rând vor fi abordate pieţele ca reţele sociale (construcţii emergente din relaţiile sociale generate de procesele de schimb) şi/sau spaţiu de coagulare a percepţiilor şi comportamentelor participanţilor (individuali, instituţionali, corporatişti) la diversele tipuri de tranzacţii (de la cele financiare până la cele legate de bunurile simbolice), generatoare de noi ordini macro-sociale.

e) Rezultate scontate: Cunoaşterea principalelor mutaţii economico-financiare, socio-culturale şi juridico-politice survenite în lume în contextul accentuării crizelor globale; relevarea mecanismelor de constituire şi funcţionare a diverselor tipuri de pieţe; analiza limitelor şi limitărilor cu care acestea se confruntă în vederea determinării unor modalităţi de eficientizare a comportamentele de piaţă.

f) Modul de valorificare: 1) elaborarea de volume colective, care vor fi publicate la finele programului; 2) publicarea de studii şi articole în reviste/volume de specialitate şi de cultură;     3) susţinerea de comunicări ştiinţifice la manifestări interne şi internaţionale; 4) organizarea de mese rotunde pe problematica proiectului; 5) alte intervenţii în spaţiul public.

g) Durata: 7 ani (ian. 2009 – dec. 2015).

h) Proiecte de cercetare propuse în acest program (în etapa I-a):

Proiectul de cercetare VIII/1: Piaţă şi pieţe: delimitări conceptuale în contextul recentelor mutaţii economico-financiare survenite în lume (2009–2010).

Proiectul de cercetare VIII/2: Reglementări actuale ale diferitelor categorii de pieţe din România (2009-2010).

 

 

Coordonator, CS II dr. Silviu G. Totelecan


 

PROIECTUL DE CERCETARE  IX/1

 

a) Denumirea: Piaţă şi pieţe: delimitări conceptuale în contextul recentelor mutaţii economico-financiare survenite în lume.

b) Colectivul de cercetare: CS I dr. Vasile Marian (1/2 normă).

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Un semn distinctiv şi esenţial al comunicării ştiinţifice şi/sau cotidiene este claritatea limbajului, care, din nefericire, este mai degrabă excepţie decât regulă. O situaţie similară întâlnim şi în ceea ce priveşte conceptul şi/sau noţiunea de piaţă, în literatura de specialitate şi/sau limbajul comun fiind vehiculate zeci de noţiuni derivate, cu sute de interpretări emergente din cercetările empirice sau deduse din analizele teoretice.

e) Scopul proiectului: a) realizarea unei mai bune delimitări teoretice privind conţinutul şi sfera noţiunii de piaţă şi a unor noţiuni de piaţă derivate, ca premisă pentru o mai bună înţelegere (decât până acum) a realităţii pe care o trăim şi/sau prefigurăm; b) o mai bună cunoaştere ştiinţifică a unor mutaţii importante aduse în lume de criza pe care o traversăm.

f) Material şi metode de lucru: cercetare bibliografică; reconstrucţie a unor ansambluri conceptuale; analiză de documente şi publicaţii media.

g) Rezultate scontate  în 2009: a) sistematizarea rezultatelor într-un raport de cercetare (cca. 40 de pagini) care se va axa pe analiza unor elemente precum: piaţa în timp şi spaţiu, piaţa ca relaţii sociale, piaţa ca lume a mărfurilor, piaţă concurenţială şi piaţă reglementată, economie de piaţă şi societate de piaţă, morala şi moralitatea pieţei, piaţă locală, comunitară, globală sau mondială; b) organizarea şi participarea la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale;        c) elaborare de studii/articole şi prezentare de comunicări ştiinţifice.

h) Valorificarea rezultatelor în 2009:

1) elaborarea a 2 studii în vederea publicării;

2) susţinerea a 2 comunicări la reuniuni ştiinţifice interne şi/sau internaţionale.

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2009:

– un salariu anual de CS I, jumătate de normă.

– costuri consumabile şi achiziţii de carte.

l) Alte subvenţii de cercetare: nu.

 

 

 

CS I dr. Vasile Marian

 


 

PROIECTUL DE CERCETARE  IX/2

 

 

a) Denumirea: Reglementări actuale ale diferitelor categorii de pieţe din România.

b) Colectivul de cercetare: CS Narcisa Cozea.

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2010.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Proprietatea particulară (sacră, inviolabilă şi garantată) şi primordialitatea intereselor personale fac parte dintre fundamentele economiei de piaţă (ca tip ideal). Piaţa liberă ideală este o piaţă în care forţele cererii şi ofertei sunt lăsate să opereze nestingherite de vreo intervenţie guvernamentală. Aceasta este adeseori una diferită de cea reală, ca sistem efectiv aplicat în diferite ţări. Principalele pieţe în orice sistem de drept sunt piaţa muncii, piaţa financiară, piaţa de valori şi piaţa imobiliară. În timp ce unele dintre acestea sunt deja reglementate juridic, altele precum piaţa imobiliară nu au intrat încă în atenţia legislativului sau în cel mai bun caz beneficiază de iniţiative legislative încă nematerializate.

e) Scopul proiectului: a) analiza reglementării juridice a diferitelor categorii de pieţe şi a mecanismelor de constituire şi funcţionare, b) realizarea unei mai bune cunoaşteri ştiinţifice a lacunelor legislative şi propuneri de lege ferenda.

f) Material şi metode de lucru: cercetare bibliografică, analiză de documente şi publicaţii media, investigarea repertoriului legislativ din domeniu.

g) Rezultate scontate în 2009: sistematizarea rezultatelor într-un raport de cercetare (cca. 50 de pagini) care va conţine analiza sintetică (sub aspect juridic) a conceptului de economie de piaţă la nivel naţional, delimitarea şi identificarea pieţelor relevante (a mecanismelor de constituire şi funcţionare a acestora) în contextul actualei crize economico-financiare mondiale; b) elaborare de studii/articole şi prezentare de comunicări ştiinţifice; c) organizarea de manifestări ştiinţifice interne şi participarea la manifestări ştiinţifice.

h) Valorificarea rezultatelor în 2009:

1) elaborarea a 2 studii în vederea publicării;

2) susţinerea a 2 comunicări la reuniuni ştiinţifice interne şi/sau internaţionale;

 

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2009:

- un salariu anual de CS

- costuri consumabile, achiziţii de carte şi acces la baze de date legislative

l) Alte subvenţii de cercetare: nu.

 

 

 

CS Narcisa Cozea

 

 


 

 

PROGRAMUL DE CERCETARE NR. X

 

 

a) Denumirea: Valorificarea gândirii sociologice şi filosofice din Transilvania

b) Coordonator: CS I Dr. Ionuţ-Constantin ISAC, Departamentul de Cercetări Socio-Umane, colectiv cercetare Filosofie

c) Stadiul actual al cunoştinţelor în domeniul respectiv: este în creştere constantă, ca urmare a publicării de ediţii critice din manuscrise ale unor renumiţi profesori şi cercetători din Transilvania (de ex: George Em. Marica, Curs de sociologie rurală, Satul ca structură psihică şi socială; „Societatea de Mâine”, indice bibliografic adnotat; Dumitru Isac, Introducere în istoria filosofiei eline; Dumitru Isac, Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei antice şi medievale; Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei moderne).

d) Scopul programului: restituirea unor manuscrise inedite prin publicare şi reeditarea unor lucrări meritorii semnate de Eugeniu Sperantia, George Em. Marica, Virgil Bărbat, Dumitru Isac ş.a.; eventual realizarea unor monografii, însoţite de articole şi studii publicate în literatura de specialitate, prezentarea de comunicări la sesiunile ştiinţifice de specialitate locale, naţionale sau/ şi internaţionale.

e) Rezultate scontate: investigarea unor texte reprezentative pentru gândirea sociologică şi filosofică din Transilvania, acoperind o bună parte din aria tematică a realizărilor sale notabile; iniţierea unei serii de volume care să evidenţieze evoluţia şi mutaţiile coordonatelor acestei gândiri ştiinţifice şi filosofice, concomitent cu deschiderea treptată a culturii româneşti spre paradigmele şi teoriile majore pe plan european şi universal.

f) Modul de valorificare a rezultatelor: prin publicarea periodică (cel mult odată la 2 ani) a unui volum din autorii anterior numiţi (alcătuit din manuscrise de carte, studii şi articole reprezentative), elaborarea de către participanţii la proiect a unor studii şi articole individuale oferite spre publicare unor reviste de specialitate şi de cultură, din ţară şi străinătate, în versiune clasică şi electronică, precum şi susţinerea unor comunicări ştiinţifice la sesiuni de specialitate.

g) Durata: 5 ani (2009-2013)

h) Proiecte propuse în acest program:

- reeditare D. Isac, Aristotel, Bucureşti, Editura Tineretului, 1959.

-  Spaţiul poetico-filosofic al gândirii lui Eugeniu Speranţia.

- Perspective asupra filosofiei religiei şi filosofiei morale în opera lui Eugeniu Speranţia.

- reeditare G. Em. Marica, Problema culturii moderne în sociologia germană, Bucureşti, Editura „Cartea Românească”, 1935;

- Bibliografia lucrărilor ştiinţifice ale membrilor Departamentului de Cercetări Socio-Umane din cadrul Institutului de Istorie „G. Bariţiu, Cluj-Napoca.

 

 

Coordonator program, CS I Ionuţ Isac

PROIECTUL DE CERCETARE X/1

 

a) Denumirea: Reeditare Dumitru Isac, Aristotel, Bucureşti, Editura Tineretului, 1959

b) Colectivul de cercetare: CS I Dr. Ionuţ-Constantin ISAC, Departamentul de Cercetări Socio-Umane, colectiv cercetare Filosofie; CS Dr. Attila Varga, Departamentul de Istorie Modernă (colaborator neremunerat).

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2009 (100 pagini)

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: pe linia valorificării manuscriselor lui D. Isac s-au editat anterior Cunoaştere şi transcendenţă, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2003;  Introducere în istoria filosofiei eline, Editura „Grinta”, Cluj-Napoca, 2005; Scrieri filosofice şi literare, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, 2006; Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei moderne, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2007; Studii, prelegeri şi note de curs de istoria filosofiei antice şi medievale, 2 volume, Editura „Casa Cărţii de Ştiinţă”, Cluj-Napoca, 2006, 2008..

e) Scopul proiectului: repunerea în circulaţie prin reeditare a lucrării lui D. Isac, Aristotel.

f) Material şi metode de lucru: tehnoredactarea computerizată a textului original şi pregătirea pentru tipar în ediţie nouă.

g) Rezultate scontate: relansarea dezbaterilor de specialitate în jurul lucrării lui D. Isac.

h) Valorificarea rezultatelor: înaintarea pentru publicare la finele anului 2009 a volumului Aristotel în ediţie nouă.

            i) Colaborări în ţară: nu

            j) Colaborări în străinătate: nu

            k) Bugetul solicitat pentru anul 2008:

- un salariu pentru CS I (normă întreagă) – postul există;

            l) Alte subvenţii de cercetare: nu 

 

 

Coordonator CS I Dr. Isac Ionuţ-Constantin

 

 

 


 

PROIECTUL DE CERCETARE X/2

 

a) Denumirea: Spaţiul poetico-filosofic al gândirii lui Eugeniu Speranţia. 

b) Colectivul de cercetare: CS III Dr. Mihaela GLIGOR, Departamentul de Cercetări Socio-Umane, colectiv cercetare Filosofie

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2009 (100 pagini)

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: se încearcă o redescoperire a lucrărilor lui Speranția, fie că este vorba despre cele din domeniul juridic, literar, filosofic, sociologic sau estetic. (A se vedea E. Speranția, Contemplație și creație estetică, Ediție îngrijită și studiu de M. Muthu, Cluj-Napoca, Fundația Culturală Română, 1992).

e) Scopul proiectului: realizarea unei lucrări dedicate spațiului poetico-filosofic al gândirii lui E. Speranția; prezentarea acesteia în cadrul sesiunii anuale de comunicări științifice a Departamentului de Cercetări Socio-Umane (octombrie 2009).

f) Rezultate scontate: relansarea dezbaterilor de specialitate în jurul personalității lui Eugeniu Speranția.

g) Valorificarea rezultatelor: publicarea rezultatului cercetării într-un volum colectiv.

            h) Colaborări în ţară: nu

            i) Colaborări în străinătate: nu

            j) Bugetul solicitat pentru anul 2009:

- un salariu pentru CS III (normă întreagă) – postul există;

            k) Alte subvenţii de cercetare: nu 

 

 

CS III Dr. Mihaela Gligor

 

 


 

PROIECT DE CERCETARE X/3

 

a) Denumirea:  Perspective asupra filosofiei religiei şi filosofiei morale în opera lui Eugeniu Speranţia.

b) Termen de realizare: 31 decembrie 2009 (100 pagini)

c) Stadiul actual al cunoştinţelor: Opera lui Eugeniu Speranţia sufera o marginalizare în fluxul publicaţiilor filosofice româneşti contemporane. Cu excepţia unei lucrări  reeditate de către M. Muthu la Fundația Culturală Română în anul 1992, intitulată Contemplaţie şi creaţie estetică, ultimele apariţii din  opera lui Eugeniu Speranţia se opresc în anul 1947. Prin acest proiect urmărim reactualizarea şi popularizarea operei lui Eugeniu Speranţia.

 d) Scopul proiectului: reeditarea unor texte ce ţin de filosofia religiei şi de filosofia moralei, realizarea unor ediţii critice.

e) Rezultate scontate: constituirea unui glosar de concepte privitoare la domeniul filosofiei religiei şi filosofiei moralei ocurente în filosofia lui Speranţia, popularizarea acesteia prin prezentarea de lucrări ştiinţifice în cadrul unor simpozioane naţionale.

f) Valorificarea rezultatelor: publicarea rezultatelor cercetării într-un volum sau într-o revistă de specialitate.

            g) Colaborări în ţară: nu

            h) Colaborări în străinătate: nu

            i) Bugetul solicitat pentru anul 2009: un salariu pentru CS, normă întreagă

            j) Alte subvenţii de cercetare: nu 

 

 

C.S.Codruţa Cuceu

 


 

PROIECTUL DE CERCETARE NR. X/4

 

a) Denumirea: George Em. Marica, Problema culturii moderne în sociologia germană, Bucureşti, Cartea Românească, 1935 (Reeditare).

b) Colectivul de cercetare: CS I dr. Andrei Negru.

c) Termen de realizare: 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: George Em. Marica este un membru marcant al Şcolii sociologice interbelice de la Cluj, menţionat însă insuficient în istoria disciplinei, poate şi datorită circulaţiei restrânse a operei sale. Această deficienţă a fost înlăturată, parţial, în anul 1997, prin reeditarea de către Centrul de Studii Transilvane (prin Gh. Cordoş şi Tr. Rotariu) a unor lucrări posibil a fi subsumate sub genericul sociologiei comunităţilor sociale. Tot sub egida Centrului de Studii Transilvane, în 1998, a fost editată şi lucrarea manuscrisă Filosofia bunului-simţ (ediţe îngrijită de I. Maxim Danciu). O altă lucrare importantă, Satul ca structură psihică şi socială (Curs de sociologie rurală,) a fost reeditată în anul 2004, de către autorul acestui proiect.

e) Scopul proiectului: reintegrarea în circuitul ştiinţific sociologic a uneia din cele mai importante lucrări româneşti de istoria sociologiei universale, consacrată prezentării a trei dintre clasicii sociologiei germane: Max Weber, Ferdinand Tönnies şi Georg Simmel.

f) Material şi metode de lucru: culegere şi tenoredactare computerizată a textului lucrării.

g) Rezultate scontate în 2009:  pregătirea pentru tipar a noii ediţii a lucrării, însoţită de un studiu introductiv, note şi indice de nume.

h) Valorificarea rezultatelor în 2008: 1) pregătirea pentru publicare a lucrării mai sus menţionate;2) susţinerea unei comunicări la sesiunea ştiinţifică anuală a Departamentului.            

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2009: – un salariu pentru CS I

l) Alte subvenţii de cercetare: nu

 

 

CS I dr. Andrei Negru

 


 

PROIECTUL DE CERCETARE NR. X/5

 

 

a) Denumirea: Contribuţii clujene la dezvoltarea sociologiei româneşti în perioada interbelică - Constantin SUDEŢEANU 

b) Colectivul de cercetare:  C.S. II dr. Emil POP – ½ normă

c) Termen de realizare: 31 decembrie 2009

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Cu toate că a desfăşurat o vastă activitate didactică şi ştiinţifică, atât în învăţământul preuniversitar cât şi în învăţământul universitar din Cluj, contribuţia lui Constantin Sudeţeanu, fost elev şi traducător în limba română al lui E. Durkheim, este puţin cunoscută şi a fost ignorată în regimul comunist. Referirile la viaţa şi activitatea sa sunt foarte rare, deşi a susţinut cursuri de sociologie şi etică la Universitatea din Cluj peste două decenii, preluând aceste discipline după dispariţia lui V.I. Bărbat în 1931. Referiri bio- şi bibliografice găsim la E. I. Naghiu, Ştefan Costea, iar mai recent în articolul dedicat lui de către M. Larionescu în Dicţionarul de sociologie.

e) Scopul proiectului: Cunoaşterea şi valorificarea operei lui Constantin Sudeţeanu. Reeditarea unora din lucrările sale. Precizarea rolului său în dezvoltarea învăţământului sociologic clujean precum şi a contribuţiei sale la dezvoltarea sociologiei româneşti.

f) Material şi metode de lucru: documentare teoretică, cercetare bibliografică, studiu de arhivă, fişe documentare, analiză de conţinut

g) Rezultate scontate în 2009: O mai bună cunoaştere a şcolii clujene de sociologie în contextul evoluţiei sociologiei româneşti din perioada interbelică.

h) Valorificarea rezultatelor în 2009: 1) elaborarea unui studiu monografic, care va fi publicat la finele proiectului; 2) publicarea de studii şi articole în reviste/volume de specialitate şi de cultură; 3) susţinerea de comunicări ştiinţifice la manifestări interne şi internaţionale; 4) reeditarea a cel puţin două lucrări teoretice reprezentative pentru opera sa.

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2009:

- 1/2 salariu pentru CS II;

- costul hârtiei xerox pentru cca. 1000 coli;

- cheltuieli de deplasare –6 zile x 1 cercetător (în Buzău, Bucureşti, Turnu-Severin).

l) Alte subvenţii de cercetare: nu

 

 

 

 

 

C.S. II dr. Emil POP

 

 

 

 

 

 

 

PROIECTUL DE CERCETARE NR. X/6

 

a) Denumirea: Bibliografia lucrărilor ştiinţifice ale membrilor Departamentului de Cercetări Socio-Umane din cadrul Institutului de Istorie „G. Bariţiu” Cluj-Napoca.

b) Colectivul de cercetare: CS I dr. Andrei Negru.

c) Termen de realizare: 1 ianuarie 2009-31 decembrie 2009.

d) Stadiul actual al cunoştinţelor: Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului de Istorie „G. Bariţiu” din Cluj-Napoca este succesorul Centrului de Ştiinţe Sociale Cluj (1969-1990) şi al Institutului de Cercetări Socio-Umane Cluj (1990-2002). În cei 40 de ani de existenţă, cercetătorii încadraţi în formaţiunile de cercetare care au funcţionat în acest cadru instituţional au abordat o multitudine de teme de cercetare, pe care le-au valorificat integral sau parţial în lucrări ştiinţifice răspândite în diverse publicaţii.

e) Scopul proiectului: proiectul îşi propune să prezinte într-un mod sintetic, sub forma unui volum destinat publicării, activitatea ştiinţifică şi publicistică desfăşurată de către cercetătorii din domeniile drept, economie, etnografie şi folclor, filosofie, psihpologie-pedagogie şi sociologie, încadraţi în formaţiunilor de cercetare ale Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca.

f) Material şi metode de lucru: 1) cercetarea arhivei Departamentului de Cercetări Socio-Umane şi a Flilialei Cluj-Napoca a Academiei Române; 2) cercetări în Biblioteca Centrală Universitară din Cluj şi în Biblioteca Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române; 3) analiza unor surse secundare de informaţii (corespondenţă cu foşti cercetători etc.).

g) Rezultate scontate în 2009: 1) elaborarea bibliografiei în format electronic; 2) actualizarea bazei de date a Departamentului de Cercetări Socio-Umane şi Institutului de Istorie „G. Bariţiu, Cluj-Napoca, privind activitatea ştiinţifică şi publicistică a cercetătorilor.

h) Valorificarea rezultatelor în 2009: 1) pregătirea pentru publicare a unui volum, care va conţine lucrările publicate de către cercetătorii încadraţi în formaţiunile de cercetare din domeniul ştiinţelor socio-umane existente în cadrul Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, precum şi un scurt istoric al acestor formaţiuni.; 2) susţinerea unei comunicări la sesiunea ştiinţifică anuală a Departamentului.            

i) Colaborări în ţară: nu.

j) Colaborări în străinătate: nu.

k) Bugetul solicitat pentru anul 2009:

l) Alte subvenţii de cercetare: nu

 

 

 CS I dr. Andrei Negru