GRANTUL CNCSIS ID_2405 în cadrul Programului IDEI

RELAŢIA RURAL-URBAN ÎN PROCESUL MODERNIZĂRII
DIN TRANSILVANIA 1850-1914 

Date generale

Proiect finanţat de către CNCSIS in cadrul Programului IDEI, cod CNCSIS: ID_ 2405

Director de grant: Prof. Univ. Dr. Ioan Lumperdean, Universitatea “Babeş-Bolyai”, Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor

Asistent Manager de grant: Cercet. Dr. Iosif Marin Balog, Academia Română, Filiala Cluj, Institutul de Istorie “George Bariţiu” Cluj Napoca

Durata proiectului: 2009-2011

Descrierea proiectului

Curentele şi tedinţele istoriografice din ultimele decenii au demonstrat faptul că o analiză complexă a fenomenelor modernizării se poate realiza doar pe baza unei cantităţi sporite de modele şi tipologii, susţinute, la rândul lor, de datele empirice. În cazul Europei Centrale în general şi al Transilvaniei în special, analizele referitoare  la fenomenul urbanizării şi al modernizării au fost marcate de o mare diversitate de abordări, iar  cazul acestui spaţiu, unic în felul său prin particularităţile sistemului economic şi social, al gradului de urbanizare oferă un fertil câmp de analiză.

Tendinţele din ultimii ani din cercetarea istoriei economice au tins să abandoneze statul ca entitate politico-naţională, iar industrializarea şi modernizarea au fost analizate ca fenomene transregionale, de vreme ce diferenţele regionale  caracterizează şi sunt efectul proceselor economice. Să reţinem apoi faptul că industrializarea a fost, în primul rând, un proces regional şi abia apoi unul „naţional” şi, ca atare, analiza istorică trebuie să ţină cont de circumstanţele şi factorii care au determinat ca o anumită regiune să beneficieze de un proces de industrializare şi urbanizare într-un anume complex  de factori, în vreme ce alta să rămână la periferie sau chiar în afara acestui proces. Privind lucrurile din această perspectivă, o abordare la scară regională poate fi în măsură să releve dimensiuni şi indicatori particulari ai realităţii economice în derularea lor în timp şi care, în alte contexte sunt trecuţi cu vederea. Cu toate că integrarea regiunilor din punct de vedere economic în complexe mai largi a fost acceptată şi văzută drept principală componentă a creşterii economice pe care o cunoaşte în ansamblul său secolul al XIX-lea, destul de puţine au fost cazurile în care istoricii au pleact de la relevarea rolului unor astfel de modele regionale. Cum s-au extins acele „enclave de modernizare”, cum alte zone au avut de suferit de pe urma procesului de integrare şi uniformizare sunt doar două din multitudinea de motive care l-ar putea determina pe istoricul de azi la o asemenea abordare.

Fără a trece în revistă o cantitate imensă de literatură de specialitate produsă atât în şcolile istoriografice din regiune, cât şi în cele vest-europene sau americane, ne vom opri asupra câtorva repere ilustrative din perspectiva teoriilor modernizării.

Multă vreme imaginea clasică despre economia Imperiului Habsburgic şi a Monarhiei Austro-Ungare a rămas la nivelul unei percepţii extrem de negative, văzut ca un spaţiu incapabil de a produce creştere economică şi a se moderniza – un “colos cu picioare de lut” a cărui dispariţie s-ar fi datorat, pe lângă criza naţionalităţilor, şi situaţiei economice. Această viziune a persistat decenii întregi după 1918, până după al doilea război mondial, fiind tributară unor scrieri precum cea a lui Oscár Jászi, [Jàszi Oscar, The Dissolution of the Habsburg Monarchy, Chicago, University of  Chicago Press, ed. 3, 1964, p. 100-102; 163-169; 189-194; 442-450.], dealtfel extrem de bine argumentată în aspectele sale politice, dar mai puţin convingătoare în ce priveşte aspectele economice. Abia în anii ‘70-80, în contextul intenselor dezbateri teoretico-metodologice mai sus amintite, se constată o serioasă reevaluare a problemei modernizării economice în monarhia dunăreană. S-a remarcat de la început faptul că modernizarea economică a imperiului a fost un proces gradual, - John Komlos l-a numit chiar “modelul austriac” - în care modernizarea şi urbanizarea s-a produs sub forma unui fenomen de difuziune dinspre vest spre răsărit. Acest proces a fost susţinut de interacţiunile interregionale de tehnologie,  circulaţie de mărfuri, angrenarea lumii rurale în acest proces şi constituirea pieţelor de capital, încât se poate afirma că Monarhia, datorită dimensiunilor şi caracteristicilor sale geografice a reflectat în miniatură fenomenul general european de difuziune a industrializării dinspre apus spre răsărit. Discrepanţele evidente de dezvoltare la nivelul diverselor regiuni ale Imperiului au reprezentat o problemă care a preocupat pe mulţi istorici, încât unele voci au pus accentul pe această realitate pe care au şi facut-o responsabilă pentru dezagregarea sa [Some Economic Aspects of the nationality conflict in the Habsburg Empire, in,  ”Journal of Central European Affairs”, XIII, 1953, p. 128.]

Schimbarea viziunii asupra modernizării economice, în Monarhia habsburgică în secolele XIX-XX, s-a petrecut în anii ‘70-80 când noua generaţie de istorici ai economiei supun problema unei profunde reevaluări. Aceştia au arătat că în Monarhia dunăreană au existat suficiente premise pentru creşterea economică modernă, şi în acelaşi timp ea s-a realizat sub forma unui proces gradual de uniformizare regională. În fapt, încă din anii ‘60 lucrarea lui Nachum Gross marca trecerea de la tipul de analiză calitativ-descriptivă spre cea cantitativă şi analitică, prin utilizarea explicită a teoriei economice neoclasice şi a datelor cantitative. [Nachum Gross, Industrialization in Austria in the 19th century, Hebrew University, Jerusalem, 1954.] Această tendinţă devenea apoi evidentă la autori precum Eddie Scott, [Scott Eddie, The terms and patterns of Hungarian Foreign Trade, în: JEH 37, 1977, pp. 334-336]. David Good, [David Good, The Economic Rise of the Habsburg Empire 1750-1914, Univ California Press, 1984.], Thomas Huertas, [Thomas Huertas, Economic Growth and Economic Policy in a Multinational Setting.The Habsburg Monarchy 1841-1865, New York, 1977.], John Komlos, [John Komlos (ed.), Economic Developement In the Habsburg Monarchy in the 19th Century, New York, 1983.], generând o direcţie de cercetare denumită revizionistă, datorită concluziilor pe care le presupunea şi care infirmau vechile concepţii despre problema modernizării economice în Monarhia dunăreană. Ei au fost secondaţi de istorici maghiari ca Berend şi Ránki, Katus, [I. Berend, G. Ránki, East Central Europe in the Nineteenth and Twentieth Centuries, Budapest, 1977, L. Katus, Economic Growth in Hungary during the Age of Dualism 1867-1913, în: Social Researches on the History of East-Central Europe, Budapest, 1970, pp. 35-127.], urmând apoi o serie de volume colective dintre care se cuvin amintite cele ale lui Komlos şi cel al lui Herbert Matis care sintetizează cele mai noi analize la acel moment asupra istoriei modernizării economice în spaţiul central-european.

Aprofundarea cercetărilor asupra dualismului şi dezbaterile istoriografice prilejuite de împlinirea unui secol de la Ausgleich au prilejuit reevaluări şi în istoriografia economică din Ungaria şi, în general, noi concluzii privind efectele pactului dualist asupra vieţii economice a Monarhiei. Vechile clişee legate de statutul colonial al Ungariei în Monarhia dualistă sunt acum serios contestate de reprezentanţii noii şcoli, începând cu Peter Hanák şi continuând cu Iván Berend şi György Ránki. [P. Hanak, Hungary in the Austro-Hungarian Monarchy.Preponderency or Dependency?, în: ”Austrian History Yearbook”, 3, 1967, pp. 260-302., I. Berend, G. Ránki, The economic Growth in the Central-Eastern Europe in the 19^th and 20^th Centuries, Budapest, 1986].

Astfel, istoriografia ungară a beneficiat mult mai devreme de o utilă şi fertilă deschidere spre dominantele europene în materie, ceea ce a dus la constituirea unei veritabile şcoli de istorie economică prin contribuţiile de valoare ale lui I. Berend sau G.Ránky. Dar, din păcate ecourile acestei dezbateri nu au influenţat istoriografia din spaţiul transilvan. Sfârşitul anilor ‘80 marchează şi îa România o oarecare relansare a scrisului istoric cu caracter economic. Apar acum, ce-i drept timid, contribuţii sub forma unor studii sau colecţii de studii care abordează problema sectorului financiar-bancar. Libertatea mai mare a cercetărilor permite valorificarea unui important potenţial documentar, legat mai ales de lumea satului transilvan şi a transformărilor sale în sens modernizator după revoluţia paşoptistă. Tendinţa spre o abordare mai complexă, interdisciplinară, este evidentă, chiar dacă aspectele ideologice nu părăsesc încă tărâmul istoriei economice. În noul context novator, care permitea o necesară detaşare, se înscriu cercetările lui Simion Retegan dedicate societăţii rurale transilvane de la mijlocul secolului al XIX-lea. Investigarea laborioasă a unor materiale de arhivă ignorate şi considerate irelevante până atunci, procese verbale, testamente, registre parohiale şi de socoteli etc. aduc la iveală informaţii deosebit de interesante despre dinamica unei lumi ţărăneşti ce păşea în modernitate.

Sunt începuturi timide care din păcate la fel de timid au continuat şi în perioada de după 1990. Un fapt demn de luat în considerare este cel al editării datelor statistice, începând cu preocupările echipei de la Bucureşti conduse de Victor Axenciuc [Victor Axenciuc, Evoluţia economică a României. Cercetări statistico-istorice 1859-1947, vol I, Industria, Bucureşti 1992; vol II, Agricultura, Bucureşti, 1996] şi continuând cu efortul Catedrei de sociologie de la Cluj, în colaborare cu Centrul de Studiere a Populaţiei, acţiuni coordonate de  Traian Rotaru şi Ioan Bolovan, dedicate traducerii şi publicării recensământurilor populaţiei din Transilvania din perioada 1850-1941 [Recensământul din 1850, Transilvania, coord. Traian Rotaru, Cluj-Napoca, 1996. Ediţia a II-a, 2004., Recensământul din 1857. Transilvania , ed. a II-a, coord. Traian Rotaru, Cluj-Napoca, 1997., Recensământul din 1880. Transilvania, coord. Traian Rotaru, Cluj-Napoca, 1997., Recensământul din 1900. Transilvania, coord. Traian Rotaru, Cluj-Napoca, 1999. Recensământul din 1910. Transilvania, coord. Traian Rotaru, Cluj-Napoca, 1999, Recensământul agricol din 1895, Cluj-Napoca, 2003.]

Sunt surse absolut indispensabile nu doar demografiei istorice, ci şi istoriei economice, fără de care o ilustrare corectă a fenomenului economic nu mai este posibilă. Sunt începuturi promiţătoare ce se cuvin extinse şi la alte categorii de surse specifice istoriei economice.

Cât priveşte problema urbanizării, nici ea nu s-a bucurat de atenţia cuvenită şi practicată în celelalte istoriografii. Singura excepţie notabilă pentru perioada în discuţie sunt constribuţiile universitarei de la Cluj, Pal Judit care a abordat fenomenele legate de procesul de urbanizare în scaunele secuieşti în prima jumătate a secolului al XIX-lea. [Pal Judit, Procesul de urbanizare în scaunele secuieşti în secolul al XIX-lea, Cluj, 1999, 489 pp., în limba maghiară a apărut la Miercurea Ciuc în anul 2003]. Alături de numeroase alte studii pe problema urbanizării publicate de Pal Judit care au adus date şi interpretări de o importnaţă excepţională pentru problematica în discuţie, este şi activitatea ştiinţifică a Comisiei de Istorie a Oraşelor de pe lângă Academia Română care însă se ocupă cu preponderenţă de perioadele anterioare secolului al XIX-lea. Recent a apărut o altă lucrare rezultat al unui simpozion internaţional desfăşurat în anul 2005 dedicat evoluţiei urbanistice a oraşului Cluj din Evul Mediu până în secolul XX [Ulrich Burger, Rudolf Gräf, Klausenburg, Wege einer Stadt und ihere Menschen in Europa, Cluj, 2007, 253 pp.]

Tot în acest context trebuie amintită lucrarea lui Iosif Marin Balog, Dilemele modernizării. Economie şi societate în Transilvania 1850-1875, Cluj 2007, 360 pp., care abordează problematica modernizării în spaţiul transilvan la nivel economic şi social din perspectiva teoriilor modernizării, într-un efort de sintetizare la nivel macroeconomic a principalelor evoluţii la nivelul societăţii transilvane în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Procesul modernizării economice declanşat în Imperiul Habsburgic şi implicit, în Transilvania, la mijlocul sec. 19 a adus în centrul atenţiei lumea urbană în măsura în care ponderea acesteia putea să asigure trendul necesar dezvoltării economice. Noile dinamici pe care le cunoaşte lumea urbană în această vreme apar fără precedent dacă le comparăm cu perioada anterioară sau chiar cu ceea ce se întâmplă în lumea satului. Aceasta nu înseamnă însă că spaţiul rural se cantonează în imobilism şi izolare. Dimpotrivă, se creează o relaţie complexă între cele două care până la urmă imprimă notele distincte ale procesului modernizării într-un spaţiu geografic şi politic la un moment dat.

Realităţile social economice, moştenirea unui trecut istoric aparte şi particularităţile procesului industrializării în Europa central răsăriteană au determinat  şi în Transilvania un proces de urbanizare şi de modernizare economică cu numeroase particularităţi de care se cuvine să ţinem seama. Se impune o cercetare de amănunt în această direcţie care să ia o serie de indicatori şi să-i analizeze în măsura în care sursele o permit, sub aspect cantitativ şi care pot fi în măsură să susţină modelul propus de noi. Dacă pentru intervalul 1850-1875 când în Transilvania sunt create pre-condiţiile necesare industrializări şi creşterii economice susţinute (self-sustained growth) acest sistem a continuat să funcţioneze fără mari diferenţe faţă de deceniile anterioare, până spre anii 1890; ulterior pe măsura avansului societăţii industriale şi al comunicaţiilor acest sistem de relaţii la nivelul micro-regiunilor economice cunoaşte o restructurare. Se instituie numeroase noi tipuri de articulaţii ale relaţiei dintre sat şi oraş, unele general valabile, altele specifice realităţilor locale induse de noua ambianţă economică.

În fine, se pune întrebarea în ce măsură această reţea de relaţii economice care a funcţionat în veacul al XIX-lea mai păstrează şi azi unele coordonate. Se pare că într-o anumită măsură da. Să ne gândim la asa-numitele regiuni de dezvoltare economică propuse în perspectiva integrării europene a României care funcţionează deocamdată doar pe hârtie, dar care vor trebui să funcţioneze şi în practică. Credem că o analiză aprofundată de istorie economică şi socială realizată în cadrul mai sus propus poate dezvălui concluzii istorice  interesante care să ghideze într-un fel strategiile de dezvoltare elaborate la nivel regional, deoarece experienţa istorică trecută chiar dacă s-a desfăşurat într-o cu totul altă ambianţă poate fi utilă şi azi, fie şi pentru simplul fapt că istoria economică este un fel de laborator unde se validează sau se infirmă teoriile economice adesea prea tranşante.

Se impune apoi un efort de cuantificare sub aspect calitativ şi cantitativ a acestor relaţii care să releve cum s-a realizat şi cât de completă a fost tranziţia de la societatea tradiţională la o ordine pe care statul a dorit-o raţională şi contractuală. Şi toate acestea  în efortul de a reconstitui o realitate dincolo de graniţele adesea prea rigide care au existat între etniile, valorile şi tradiţiile culturale diferite care au convieţuit în Transilvania. Pentru şansele de reuşită ale acestui din urmă aspect pledează şi calitatea membrilor echipei care provin sau sunt familiarizaţi cu realitatea multietnică şi multiculturală a Transilvaniei, fiecare din ei stăpânind, pe lângă limbi de circulaţie internaţională cel puţin una din limbile maghiară sau germană. Cercetările efectuate s-au materializat deja în studii, volume şi comunicări susţinute la manifestări ştiinţifice din ţară şi străinătate, reprezentând premise viabile prentru continuarea cercetărilor.

Echipa de cercetare: (Fără directorul de proiect)
 

Obiectivele proiectului

Obiectivul general al acestui proiect este realizarea unei  analize istorice interdisciplinare asupra relaţiei sat-oraş în procesul schimbărilor economice în direcţia modernizării şi a transformărilor sociale aferente, având ca reper modelul de anliză la nivel regional. Se va urmări stabilirea factorilor, circumstanţelor şi a cadrului în care s-a desfăşurat  articularea relaţiei sat-oraş în procesul modernizării în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, până la primul război mondial.

Analiza se va axa pe următoarele componente:

 - administrativă, respectiv se va urmări birocratizarea relaţiei autorităţi-cetăţean care duce la transformarea relaţiei dintre stat şi supus în cea dintre stat-cetăţean;

- economică, respectiv articularea unei reţele de relaţii economice moderne, având ca fundament relaţiile de piaţă, rolul comunicaţiilor şi a sistemului de credit, reţelele de relaţii economice la nivel regional dintre sat şi oraş, rolul investiţiilor de capital mediate şi promovate în secolul al XIX-lea de politica economică a statului;

- socială, respectiv efectele reformelor agrare asupra strucutrilor sociale şi de proprietate la nivel comparativ-regional şi efectele lor în mobilitatea socială pe relaţia sat-oraş;

-politică, activizarea politică a satului şi integrarea acestuia în sistemul politic modern, precum şi rolul politicului în crearea unui model specific de dezvoltare a lumii rurale;

- învăţământ şi instrucţie publică, respectiv şcoala sau poarta omului rural spre lumea oraşului.

Analiza acestor indicatori presupune modalităţi şi paliere divrese de abordare, care, însă pot fi subsumate unie viziuni de ansamblu, concordantă cu tema propusă spre investigaţie.

Obiectivul final al cercetării presupune elaborarea a cel puţin două volume de studii care să sintetizeze şi să valorifice rezultatele investigaţiei.

Buget

Bugetul total al proiectului este orientativ. Sumele efective care vor fi acordate, vor fi în funcţie de disponibilităţile financiare al CNCSIS.

Bugetul pe anul 2009 acordat de către CNCSIS din credite bugetare şi decontat la 15 septembrie 2009 

  Bugetul din etapa II aferent creditelor de angajament

Activități rezultate

EVALUAREA REZULTATELOR pentru etapa I de cercetare prevăzută pentru 15 septembrie 2009, respectiv etapa a II-a -15 decembrie 2009

a)      Stadiul atins în derularea proiectelor în raport cu obiectivele prevăzute iniţial;

În raport cu obiectivele prevăzute iniţial, acestea s-au îndeplinit conform planului de realizare. În acest scop s-au demarat primele cercetări asupra bibliografiei de specialitate aferentă temei, atât cea cu caracter metodologic, cât şi cea cu caracter de interpretare. În urma unor stagii de cercetare-documentare pe care membrii echipei le-au efectuat în marile biblioteci din ţară şi străinătate, au fost inventariate, lecturate, fişate sau fotocopiate cele mai importante lucrări de specialitate aferente temei. Totodată s-au făcut şi primele investigaţii de arhivă în vederea identificării fondurilor arhivistice care conţin materiale de interes pentru tema noastră şi s-au cules primele informaţii documentare. Aceste investigaţii şi rezultatele lor oferă suportul ştiinţific necesar prelucrării şi interpretării surselor în conformitate cu cele mai noi direcţii metodologice şi istoriografice.

Pentru faza finală aferentă anului 2009 s-au stabilit următorul obiectiv: demararea cercetării istorice pe fiecare nivel asumat: Dr. Ioan Lumperdean, Rudolf Graf şi Marin Balog s-au ocupat  de prblematica modernizării economice, rolul politicilor statului şi relaţia rural-urban în acest proces, dr. Lorand Madly s-a ocupat cu cercetările privind modernizarea administraţiei şi rolul modernizator al birocraţiei austriece în Transilvania; dr. Nagy Robert a efectuat cercetări privind rolul investiţiilor străine de capital în economia Transilvaniei, în special a capitalului german; dr. Horaţiu Bodale s-a ocupat de problematica formării elitei, inclusiv a celei universitare ca parte a procesului de modernizare. Fiecare dintre membrii echipei de cercetare a trecut la inventarierea surselor primare (surse de arhivă, material statistic) aferente fiecărui segment de cercetare asumat. Pa lângă inventarierea acestor surse, s-a trecut la studierea şi prelucrarea lor efectivă în vederea elaborării unor studii ştiinţifice.

b)     Valoarea şi nivelul ştiinţific al rezultatelor obţinute până în stadiul respectiv;

Nivelul ştiinţific al rezultatelor este unul deosebit de promiţător în sensul că, în urma investigaţiilor, membrii echipei de cercetare au descoperit şi colectat o serie de materiale după cum urmează:

 Dr. Iosif Marin Balog, stagiu de cercetare-documentare la Viena în perioada 8-22 iulie: scopul stabilit al stagiului a fost identificarea surselor arhivistice existente la Arhivele Naţionale Austriece de la Viena (Österreichische Staatsarchiv/Verwaltungsarchiv) privitoare la tema de cercetare a grantului, mai precis probleme legate de investiţile austriece de capital în economia Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În acest sens a efectuat cercetări în următoarele fonduri arhivistice:

Din fondul AVA Ministerium des Innern/ Veriensakten 1890-1898 Sign. 15/9 Karton 816 acte privitoare la diverse Societăţi pe acţiuni cu capital austriac constituite în Transilvania în perioada 1856-1890.

Din fondul Handelsministerium/Allgemeine Registratur a identificat o serie de documente cu caracter economic privitoare la tema aflată în cercetare (Rapoarte, bilanţuri ale diferitelor firme, decizii ale ministerului care urmau a fi implementate la nivelul firmelor din Transilvania, etc.

 Din fondul Ministerium des Innern/ Veriensakten MdI VF3, VF4, Karton 156 a identificat documente privind activitatea filialelor din Transilvania a Băncii Naţionale Austriece şi implicarea lor în activităţile financiare şi economice din Transilvania în perioada 1850-1870.

A doua componentă a stagiului de documentare a avut ca scop studiu în Biblioteca Naţională Austriacă de la Viena. Aici a trecut în revistă şi studiat o serie de lucrări care nu sunt disponibile în bibliotecile din România referitoare la tema grantului, şi, de asemenea a trecut în revistă ultimele producţii istoriografice de profil apărute în Europa în ultimii ani, în limba germană şi în alte limbi de circulaţie internaţională.

Dr. Lorand Madly, stagiu de cercetare-documentare la Viena în perioada 8-22 iulie Pentru a acoperi informaţia bibliografică, a efectuat cercetări în Biblioteca Naţională (Österreichische Nationalbibliothek) atât privitor la ultimele apariţii în domeniu, cât şi în cadrul bibliografiei de epocă, găsind în ambele situaţii informaţii, folosite în redactarea ori îmbogăţirea unor studii ştiinţifice, întocmirea de fişe sau preluarea informaţiei prin fotocopiere.

Cercetările arhivistice s-au axat în jurul a două mari secţiuni a arhivelor istorice care sunt păstrate la Viena. În Allgemeines Verwaltungsarchiv a continuat mai vechile cercetări privind epoca neoabsolutistă, de această dată găsind documente interesante în fondul personal al lui Alexander Bach, precum şi în fondurile Ministerului de interne, în cadrul cărora a extins cercetările dincolo de anul 1860.

În fondurile secţiunii de arhivă HHStA (Haus-, Hof- und Staatsarchiv) a continuat cercetările mai vechi începute în fondurile Biroului de Informaţii, pe care de asemenea le-a continuat până în anul 1863. În cadrul fondului personal Folliot-Crenneville a identificat o corespondenţă compactă referitoare la perioada 1861-1863, care oferă o radiografie a situaţiei transilvănene sub aspect politic, social, economic, stări de spirit, etc., cu numeroase informaţii inedite şi care se poate valorifica în viitor prin publicare integrală.

În cadrul acestei şederi a început prelucrarea informaţiilor identificate, găsind şi numeroase idei sau abordări care pot fi luate în calcul în cadrul unor cercetări viitoare; de asemenea a mai purtat discuţii cu colegii din Viena, privitor la colaborări ce ar putea fi începute în viitor.

Prof. Dr Rudolf Gräf a efectuat un stagiu de cercetare-ducumentare la Timişoara în perioada 3-12 08. 2009 la Arhivele Naţionale, Direcţia Judeţeană Timiş, la Muzeul Banatului din Timişoara, prilej cu care a făcut o serie de investigaţii privitoare la teme grantului, fonduri de arhivă care conţin date despre viaţa economică, procesul de urbanizare, etc.

Dr. Nagy Robert a efectuat un stagiu de cercetare-documentare la Frankfurt/Main în perioada 23 07-2 08 2009 prilej cu care a identificat documente în arhivelor istorice ale Deutsche Bank. În urma unei lungi corespondenţe efectuate cu conducătorul arhivei dr. Martin R. Müller, respectiv cu domnul Reinhard Frost, au fost livrate la sala de lectură toate dosarele cerute.

În cursul cercetării efectuate a consultat dosarele din seria K, P, S (Secretariat), mai precis cele referitoare la Societatea Maghiară de Gaz Metan (Ungarische Erdgas AG), Societatea  Maghiară de Căi Ferate Locale (Ungarische Lokaleisenbahn AG), Banca Comercială Maghiară din Pesta (Pester Ungarische Commercial-Bank), Wiener Bankverein, Österreichische Länderbank, Union-Bank. În urma cercetărilor a putut valorifica un număr  total 30 de dosare, din care a relizat fotografii digitale.

În cadrul etapei a II-a de derulare, cercetările au demarat conform planului fiecărui membru al echipei după cum urmează:

1. dr. Ioan Lumperdean şi dr. Rudolf Graef au cercetat aspectele legate de regumirile politice şi modernizarea economiei Transilvaniei între anii 1850-1918. În studiul care sintetizează această problematică, cei doi autori au arătat că modernizarea economiei şi a societăţii a stat în atenţia tuturor regimurilor politice de la Viena şi Budapesta. În acest sens, un rol important, cu influenţe şi implicaţii majore l-au avut revoluţia industrială din Monarhia dunăreană, deschiderile spre economia auropeană şi interdependenţele economice internaţionale din a  doua jumătate a secoului al XIX-lea. Cei doi autori au ajuns la concluzia că: „Evoluţiile şi transformările din societatea transilvană s-au concretizat în perioada 1850-1918, în depăşirea lentă a strucutrilor şi mentalităţilor tradiţionale, în modificarea rolului şi ponderii agriculturii în viaţa economică (deşi îşi păstrează poziţiile economice şi cuprinderile sociale prepondrente), în demararea economiei capitaliste prin preocupările pentru implementarea unor ramuri şi activităţi industriale, modernizarea activităţilor comerciale, a creditului, sistemelor de transport şi comunicaţii. Prezenţa legislativă şi instituţională a statului prin organismele imperiale (şi regale de la 1867), regional-locale, dar şi prin susţinerea unor proiecte economice pentru valorificarea resurselor naturale şi umane, prin promovarea activităţilor comerciale şi amenajări teritoriale,  contribuie la favorizarea dar nu şi la asigurarea, întotdeauna, a progresului economic şi social. Radiografia economică şi socială a teritoriilor estice ale Imperiului habsburgic, din care făceau parte şi provinciile locuite de români ne dezvăluie, de la mijlocul secolului al XIX-lea  până la prima conflagraţie mondială, o economie şi structuri sociale în tranziţie, marcate de coabitarea tradiţionalului cu modernul, a provincialismului cu centralismul birocratic, a liberalismului de factură nobiliară cu cel sorginte europeană”. În studiul lor, cei doi autori au subliniat şi efectele negative care au grevat asupra procesului de modernizare economică în Transilvania, între care faptul că economia Transilvaniei a rămas la periferia imperiului, iar în comparaţie cu alte provincii şi-a menţinut caracterul preponderent agrară la care se adaugă cel de furnizoare de materii prime, forţă de muncă ieftină şi piaţă de desfacere pentru mărfurile industriale din teritoriile ereditare, industrializate. Românii, deşi majoritari, locuiau preponderent în mediul rural şi au beneficiat cel mai puţin de progresele economice generate de economia capitalistă. Toată această problematică este în curs de aprofundare de către cei doi membri ai grantului.

2. la rândul său, dr. Iosif Marin Balog a abordat în cercetările sale problematici precum: rolul conectării Translvaniei la reţeaua de telegraf a imperiului Habsburgic. În acest sens a efectuat cercetări în materialul statistic al epocii în care a surprins ritmul anual al construcţiilor acestor linii şi interconectarea principalelor oraşe ale Transilvaniei. La nivelul efectelor introducerii telegrafului a studiat aspecte precum: receptarea acestuia  de către locuitorii provinciei, rolul telegrafului în modernizarea administraţiei, în dezvoltarea sistemului de credit, al economiei şi comerţului. Cercetările la acest nivel sunt în derulare. Rezultatele parţiale le-a reunit în studiul cu titlul Between centre and periphery: the role of connecting Transylvania to theTelegraph Network of the Habsburg Monarchy in the Mid- Nineteenth Century înaintat spre publicare în “Anuarul Institutului de Istorie George Bariţiu din Cluj Napoca. Series Historica, 2010 (12 p.). Un alt aspect urmărit de către Iosif Marin Balog  a fost cel legat de conturrea principalelor zone de influenţă ale oraşelor Transilvaniei în raport cu arealul rural, ţinând cont pe de o parte de confuguraţia geografică a regiunilor, iar pe de ală parte, de evoluţiile economice caracteristice pentru cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Principalele aspecte ale cercetării au urmărit factorii care au mediat interacţiunile dintre regiuni, ce tipuri de diviziune regională a existat între centre şi mai els, ce tip de relaţii şi interacţiuni s-au articulate între centrele urbane şi cele rurale ale unei regiuni. Rezultatele au fost reunite în studiul cu titlul Reţele de relaţii economice între sat şi oraş în modernizarea economică a Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În acest sens, a cercetat diverse categorii de surse, de la anuare statistice, rapoarte ale camerelor de comerţ şi industrie şi surse de arhivă, între care: la MOL Budapesta: fondurile K168 Ipári, kereskedelmi, vám és tengerészeti űgyeket intézó, cuprinzând date despre principalele firme şi intreprinderi industriale  din Transilvania din care se pot surprinde aspecte privind ritmurile  industrializării în Transilvania, fluxurile de capital şi tendinţe privind modernizarea economică în general. Tot de la MOL Budapesta sunt  de interes pentru segmentul de cercetare aminitit fondurile D222 Gazdasági Kutfő (1862-1867) unde se găsesc informaţii privind industria minieră şi siderurgică din Transilvania în această perioadă. De importanţă specială este şi fondul F 551 Statisztikai Tabellak care cuprinde un consistent material statistic privitor la Transilvania, material care nu se regăseşte întotdeauna în statisticile oficiale publicate.

3. Dr. Lorand Madly s-a ocupat de modernizarea şi uniformizarea administraţiei; aparatul administrativ avea un rol deosebit de important în epocă, dat fiind că a constituit mediatorul dintre autorităţi şi locuitori. În acest context, o importanţă deosebită a fost acordată funcţionarilor, care reprezentau o clasă şi o funcţie aparte între purtătorii autorităţii de stat. Viaţa acestora a decurs după tipare relativ standardizate, dacă ne gândim la retribuire şi la condiţiile de lucru. Implementarea noului sistem administrativ şi a numeroaselor reforme care deseori căpătau aspectul unor experimente a necesitat un volum de muncă uriaş; astfel toţi funcţionarii acelor vremi se plângeau de cantitatea mare de muncă şi de orele suplimentare pe care trebuiau să le efectueze, într-o conjunctură economică în care scumpirile constante, foarte evidente şi în Transilvania, făceau ca salariile acestora să devină tot mai insuficiente pentru un trai adecvat. Studiul său încearcă să urmărească cadrele generale ale vieţii funcţionarilor publici, cu deosebire în Transilvania, reconstituind unele detalii ale vieţii acestora pe baza unor documente inedite. Proiectele statutelor pentru reprezentanţele de ţară – o cotitură în conceptul politic neoabsolutist privind ţările Coroanei (1856), studiu predat la „Anuarul Institutului de Istorie George Bariţiu din Cluj-Napoca”, pentru anul 2010). Studiul  face parte din categoria celor care încearcă să contureze detaliile reglementărilor care au stat la baza structurii legislative şi administrative a Monarhiei, mai ales cu privire la situaţia din Transilvania. Este cunoscut faptul că în anii 1854-1856 a avut loc o încercare de introducere a unor reprezentanţe de ţară, un demers politic şi administrativ complex, a cărui desfăşurare ne permite însă să radiografiem din mai multe puncte de vedere situaţia Monarhiei. Putem afla câte ceva despre voinţa politică de la cel mai înalt nivel, dar mai ales despre modul în care aceasta era înţeleasă la nivelul Transilvaniei, întâi în referatele întocmite de unii din cei mai importanţi funcţionari provinciali, apoi în cadrul discuţiilor preliminare – purtate tot între reprezentanţii provinciei – în legătură cu introducerea noilor instituţii reprezentative la nivel provincial. Studiul se bazează atât pe lucrări consacrate privind istoria juridică şi constituţională a Monarhiei, cât şi pe o documentaţie inedită descoperită recent în cadrul cercetărilor arhivistice.

4. Dr. Nagy Robert s-a ocupat de investiţiile străine de capital în economia Transilvaniei şi rolul lor în modernizare (1867-1914). Primele rezultate le-as concretizat într-un studiu  care pune în valoare cercetările efectuate în următoarele arhive şi fonduri: Arhivele Istorice ale Deutsche Bank-ului din Frankfurt am Main  K, P, S (Secretariat), mai precis cele referitoare la Societatea Maghiară de Gaz Metan (Ungarische Erdgas AG), Societatea  Maghiară de Căi Ferate Locale (Ungarische Lokaleisenbahn AG), Banca Comercială Maghiară din Pesta (Pester Ungarische Commercial-Bank), Wiener Bankverein, Österreichische Länderbank, Union-Bank. Arhivele Istorice ale Bank Austria (Historisches Archiv der Bank Austria) din Viena, Fondul Wiener Bankverein, dosarul Administrationsratsprotokolle 1875-1889, respectiv dosarul Generalversammlung, Berichte und Bilanzen 1869-1923. Arhivele Naționale ale României Direcția Județeană Hunedoara, Deva.

F 41 Societatea ”Salgotarjan” Petroșani 1882-1922 dosarul 1/1889

F 115 Întreprinderea Minieră Lupeni 1866-1948 dosarele 51/1909, 75/1911, 56/1913, 37/1915, 34/1916,

F 124 Întreprinderea Minieră Lonea 1922-1953 dosarele 3/1925, 3/1939, 2/1945

Întreprinderea Minieră Petrila 1925-1954 dosarele 2/1925, 2/1945, 8/1953

F 54 Centrala Industrială Siderurgică Hunedoara 1778-1975, F 130 Întreprinderea Victoria Călan 1904-1953.

Măsura în care rezultatele au fost difuzate (articole cărţi, comunicări, participări la conferinţe) alte constatări;

Primele rezultate ale cercetărilor au fost deja valorificate sub formă de studii şi comunicări la conferinţe interne şi internaţionale, după cum urmează (selectiv):

Dr. Iosif Marin Balog a participat la următoarele simpozioane: Participarea la Sesiunea de comunicări ştiinţifice „Ţara Bârsei”, ediţia a VIII-a, Braşov, organizată de Muzeul Mureşenilor din Braşov, in colaborare cu Consiliul Judeţean Braşov, 7-9 mai,  2009 cu studiul: Şcolile reale şi comerciale din Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea şi rolul lor în promovarea spiritului antreprenorial.

 5-6 iunie 2009, conferinţa internaţională anuală a Arbeitskreis für siebenbürgische Landeskunde cu studiul Die Wirtschaftskrise von 1873 –ihre Wahrnehmung durch und ihre Auswirkungen auf die siebenbürger ( Criza economică din 1873, manifestarea şi percepţia ei în societatea transilvană).

Tot Dr. Iosif Marin Balog va participa în perioada 23-25 septembrie 2009 la Conferinţa internaţională organizată la Heidelberg  pe tema: Telecommunication and Globalization: Information Flows in the Nineteenth and Early Twentieth Century unde va przenta studiul “Between centre and periphery: the role of connecting Transylvania to the telegraph network of the Habsburg Monarchy in the mid-nineteenth century”.

Tot Iosif Marin Balog a înaintat spre publicare următoarele studii aferente temei grantului: Preliminarii pentru o analiză istorică a relaţiei rural-urban în societatea transilvană în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în “Caiete de Antropologie istorică”, nr. 1,  2009, [Cat B CNCSIS] sub tipar.

 Die Finanzpolitik Wiens zwischen der 1848-er Revolution und Dualismus:  der Fall der kronstädtischen Filiale der Wiener Bank Creditanstalt, în „Studia Germanica Napocensia”,  nr. 1 Cluj, 2009, p. 205-220.

 From Community to Society. A Pattern of Modernization in Transylvania in European Context. The Role and Implications of the State Policies (1850-1918), în, “Der Donauraum”, Wien, Jahrgang 49, Heft 1-2/2009, p. 99-108.

Dr. Nagy Robert a participat în 5-6 iunie 2009, conferinţa internaţională anuală a Arbeitskreis für siebenbürgische Landeskunde cu studiul Das deutsche Kapital und die siebenbürgischen Gasfelder Anfang des 20 Jh. (Capitalul german şi exploatarea gazului metan în Transilvania la începutul secolului XX.)

Dr. Lorand Madly a înaintat spre publicare studiul cu titlul Proiectele statutelor pentru reprezentanţele de ţară- o cotitură în conceptul politic neoabsolutist privind ţările coroanei (1855-1856), în Anuarul Institutului de Istorie „George Bariţiu” series Historica, nr. XLIX, (17 p.)

Totodată, este în curs de întocmire a unui număr tematic cu subiecte aferente grantului pentru revista Transylvanian Review nr. 1/2010 [monitorizare ISI].

În etapa a doua de derulare a proiectului s-au prezentat următoarele  studii şi comunicări la conferinţe interne şi internaţionale, după cum urmează (selectiv):- Ioan Lumperdean şi Rudolf Graef au înaintat spre publicare studiul cu titlul: Regimurile politice şi modernizarea economiei Transilvaniei. O retrospectivă între anii 1850-1918 în « Transilvanian Review », nr. 1/2010 [revista ISI, număr tematic dedicat temei prezentului grant]. Tot în aceeaşi revistă s-au înaintat spre publicare  următoarele studii aferente grantului : Lorand Madly cu studiul, Die Modernisierung der Verwaltung und das Beamtentum in Siebenbürgen zur Zeit des Neoabsolutismus, Iosif Marin Balog cu studiul, Reţele de relaţii economice între sat şi oraş în modernizarea economică a Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, Nagy Robert cu studiul, Investiţiile străine de capital în economia Transilvaniei şi rolul lor în modernizare (1867-1914).

Dintre participările la conferinţe interne sau internaţionale ale membrilor grantului amintim : Iosif Marin Balog, Participarea la Sesiunea de comunicări ştiinţifice organizază de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, Complexul Muzeal Bistriţa şi Consiliul judeţean Bistriţa, 28-29 noiembrie 2009, intitulată Asociaţionismul transilvan în secolele XIX-XX, cu studiul  Institute şi societăţi de asigurare din Transilvania la mijlocul secolului al XIX-lea. Rolul lor în promovarea asociaţionismului şi spiritului de solidaritate. Tot Iosif Marin Balog a participat la  Simpozionul Internaţional anual, “Banatul - trecut istoric şi cultural”, ediţia a XIV-a, cu lucrarea Criza economică din 1873 şi impactul său în Transilvania şi Banat.

Dr. Nagy Robert a participat la acelaşi simpozion de la Reşiţa cu studiul Muncitori şi meşteşugari bănăţeni la Cluj în perioada 1896-1934.

c)      Modul de utilizare a fondurilor până în stadiul respectiv.

Fondurile au fost utilizate conform planului de realizare al proiectului prevăzut iniţial. Astfel, au fost angajate cheltuieli de personal în valoare totală de 25760 de lei pentru patru membrii ai grantului, rezultând un salariu de 1262 de lei lunar. De la capitolul mobilităţi sumele prevăzute au fost utilizate după cum urmează: Dr. Iosif Marin Balog pentru un stagiu de 14 zile la Viena, cheltuieli totale (transport, diurnă cazare) de 4128,82 lei; Dr. Lorand Madly pentru un stagiu de 14 zile la Viena, cheltuieli totale (transport, diurnă, cazare) de 4121, 75 lei; Dr. Nagy Robert pentru un stagiu de 10 zile la Frankfurt/Main, cheltuieli totale (transport, diurnă, cazare) de 3760, 45 lei; Dr Rudolf Gräf pentru un stagiu de 10 zile la Timişoara, cheltuieli totale (transport, diurnă, cazare) de 846, 50 lei.

Pentru această etapă în planul de realizare nu am avut angajate cheltuieli de logistică.

Aferent fazei a doua  de decontare fost angajate cheltuieli de personal în valoare totală de 24136 de lei pentru patru membrii ai grantului. Având în vedere că toate sumele aferente acestei faze au reprezentat credite de angajament şi faptului că CNCSIS nu a virat nici un ban pentru această fază, membrii grantului nu au angajat nici un fel de cheltuieli de mobilităţi sau de logistică. Datorită situaţiei financiare a membrilor echipei, nimeni nu a fost dispus să angajeze sume din surse proprii, neavând garanţii că eventualele astfel de cheltuieli vor mai putea fi recuperate vreodată. Din lipsă de surse financiare, nici Universitatea nu a acordat vreun avans pentru deplasări sau alte categorii de cheltuieli. Totuşi, membrii grantului s-au angajat chiar în această situaţie a finanţării să respecte şi să ducă la îndeplinire obiectivele ştiinţifice asumate în cadrul proiectului.