Institutul de Istorie "George Bariţ" Cluj-Napoca

Institutul de Istorie „George Bariţiu” – Centrul de Studii Transilvane Cluj-Napoca

Elitele transilvane şi patronii lor: strategii sociale, opţiuni politice şi structuri comunitare (secolele XIII-XX)

Transilvania înseamnă diversitate. Este un truism în curs de perimare, dar unul perfect valabil la nivelul elitelor din regiune pe perioade complet diferite, ca structură, ca expresie, ca obiective, de la epoca arpadiană la mutaţiile aduse de instalarea regimului comunist. Tema de cercetare îşi propune să identifice trăsăturile distinctive grefate de perioada istorică, de etnie, de confesiune ori de evoluţia raporturilor economice. Totodată, tema de cercetare urmăreşte evaluarea, validarea/ invalidarea sau reformularea acelor „legităţi transilvane” care „hrănesc” conceptul de individualitate al Transilvanei. În aceste condiţii, cercetările în cadrul temei vor fi concentrate pe valorificarea multitudinii surselor disponibile pentru istoria Transilvaniei, eliberând astfel cercetările propriu-zise de predeterminările „istoriografice”, de dată mai veche ori mai recentă.

The Transylvanian Elites and their Patrons: Social Strategies, Political Options and Community Structures (1200s-1900s)

Transylvania means diversity. This is a truism soon to be obsolete, but one perfectly valid on the level of the elites in the region throughout completely different historical periods (in terms of structure, expression or objectives), from the age of the Arpads to the mutations brought about by the installation of the Communist regime. The research aims at identifying the distinctive features enforced by the historical period, by ethnicity, by confession or by the evolution of economic relations. At the same time, the research attempts to evaluate, validate/ invalidate or reformulate those ‘Transylvanian laws’ that ‘feed’ the concept of Transylvanian individuality. Under these circumstances, the studies triggered by this research topic will focus on harnessing the multitude of sources available for the history of Transylvania, therefore liberating the actual studies from older or more recent ‘historiographical’ predeterminations.

În ultimii ani s-au făcut puţine investiţii într-adevăr majore în domeniul educaţiei publice şi academice. Şi mai puţine au fost bazate pe un parteneriat între instituţii publice reprezentative şi ONG-uri sau fundaţii. Cu ajutorul fondurilor sociale structurale UE pentru sprijinirea şi dezvoltarea învăţământului superior, Academia Română a reactivat o serie de proiecte pentru a umple aceste goluri. Construită în jurul proiectului EU-POS-DRU, ID 61104, Ştiinţele socio-umane în contextul evoluţiei globalizate: dezvoltarea şi implementarea programului de studii post-doctorale şi de cercetare, finanţat de UE şi de Guvernul României, iniţiativa, grupată în jurul sintagmei Civilizaţie-Societate-Patrimoniu şi Moş-tenire Culturală-Globalitate, intenţionează să creeze o platformă socială şi academică de educaţie deschisă concentrată pe conservarea tradiţiilor şi pe creativitatea modernă. În parteneriat instituţional cu Academia Austriacă de Ştiinţe (Viena), École des Hautes Études en Sciences Sociales (Paris), Institutul Federal pentru Cultura şi Istoria Germanilor din Europa de Est (Oldenburg), Deutsche Denkmalakademie (Frankfurt am Main-Romrod-Görlitz), Universitatea Babeş-Boyai (Cluj-Napoca), Colegiul Noua Europă (Bucureşti) şi Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale (Cluj-Napoca), şi în parteneriat public cu Trustul Mihai Eminescu (Londra-Sighişoara-Viscri), Freedom House (Washington-Bucureşti) şi Patrimonium Transsylvanicum (Cluj-Napoca), demersul promovează dezvoltarea instituţională a studiilor avansate în domeniul ştiinţelor umane, ştiinţelor sociale şi a moştenirii culturale, sub patronajul Academiei Române şi supervizarea activă a câtorva dintre cei mai distinşi specialişti români şi europeni din domeniul academic şi universitar, precum Ionel Haiduc, Peter Schreiner, Paolo Odorico, Gilles Veinstein, Konrad Gündisch, Alexandru Vulpe, Şerban Papacostea, Victor Spinei, Andrei Pleşu, Vasile Puşcaş, Vintilă Mihăilescu, István Horváth, Nicolae Edroiu, Ioan-Aurel Pop sau Marius Porumb.

Over the last years few real major investments in the field of academic and public education have been made. Even fewer were based on a partnership between representative public institutions and NGOs or foundations. With support of structural EU social funds for the support and development of graduate education, the Romanian Academy has engaged a series of projects to bridge these gaps. Built around the EU-POS-DRU project, ID 61104, The Social-Humanistic Sciences in the Context of the Globalized Evolution: the Development and the Implementation of the Post-Doctoral Studies and Research Program, financed by the EU and the Romanian Government, this initiative, conceived around the key words Civilization – Society – Cultural Heritage – Globality, aims at creating an advanced and open educational social and academic platform focused on the preservation of traditions and on modern creativity. In institutional partnership with the Austrian Academy of Sciences (Vienna), the École des Hautes Études en Sciences Sociales (Paris), the Federal Institute for the Culture and History of the Germans in Eastern Europe (Oldenburg), the Deutsche Denkmalakademie (Frankfurt am Main-Romrod-Görlitz), the Babeş-Boyai University (Cluj-Napoca), New Europe College (Bucharest) and the Institute for National Minorities (Cluj-Napoca), and in public partnership with the Mihai Eminescu Trust (London-Sighişoara-Viscri), Freedom House (Washington-Bucharest) and Patrimonium Transsylvanicum (Cluj-Napoca), the project supports the institutional development of advanced studies in the fields of Humanities, Social Sciences and Cultural Heritage, under the patronage of the Romanian Academy and the active supervision of some of the most distinguished Romanian and European figures in these fields such as: Ionel Haiduc, Peter Schreiner, Paolo Odorico, Gilles Veinstein, Konrad Gündisch, Alexandru Vulpe, Şerban Papacostea, Victor Spinei, Andrei Pleşu, Vasile Puşcaş, Vintilă Mihăilescu, István Horváth, Nicolae Edroiu, Ioan-Aurel Pop or Marius Porumb.

1. Sunt eligibile acele persoane care şi-au susţinut doctoratul după data de 1 ianuarie 1999. Persoanele care şi-au susţinut teza, dar al căror titlu de doctor nu a fost confirmat prin ordin de ministru până la data încheierii înscrierilor pentru competiţia de burse, nu sunt eligibile. Candidatele/ candidaţii care şi-au susţinut tezele în afara Ro-mâniei trebuie să facă dovada, prin diplomă, a acceptării şi validării tezei.

2. Competiţiile pentru burse au loc după un calendar convenit în comun, indiferent de tematică şi de instituţia coordonatoare a temei. În cazul unor teme înrudite, faza finală a procesului de selecţie (interviul) poate avea loc în comun.

3. Fiecare candidată/ candidat trebuie să îndeplinească următoarele criterii eliminatorii:

4. O candidată/ un candidat nu-şi poate depune dosarul de candidatură decât la o singură instituţie coordonatoare de tematică.

5. Pentru a evita dubla finanţare, cercetătorii angajaţi cu normă întreagă sau parţială în structuri de cercetare din cadrul Academiei Române sau patronate de aceasta pot candida doar dacă tema proiectului lor de cercetare diferă de cea a lucrării de plan în care sunt angajaţi, în conformitate cu fişa postului pe care au fost încadraţi.

7. Fiecare instituţie coordonatoare de temă poate dezvolta şi adapta, printr-un set special de cerinţe, prevederile acestui regulament general la specificul instituţiei şi ale particularităţilor temei coordonate. Acest set special de cerinţe detaliază evaluarea dosarului candidatului şi analiza interviului final.

1-10 iulie 2010. Dosarele de candidatură se depun în format electronic, atât pe adresa electronică a proiectului, cât şi pe cea a instituţiei coordonatoare a tematicii alese de către candidată/ candidat, şi în variantă tipărită în dublu exemplar pe adresa poştală a instituţiei coordonatoare a tematicii alese de către candidată/ candidat.

11 iulie-1 august 2010. Dosarele de candidatură sunt evaluate de către membrii interni ai comisiei pe tematica aleasă de către candidat/ candidată.

2-30 august 2010. Verificarea şi avizarea dosarelor de către evaluatori externi de specialitate din străinătate. Dosarele sunt apoi verificate şi avizate de către coordonatorul pentru cercetare şi de către coordonatorul pentru formare al proiectului, care monitorizează întregul proces de evaluare. Rezultatele preliminare vor fi afişate pe data de 31 august 2010.

1-8 septembrie 2010. Depunerea (în termen de 3 zile) a contestaţiilor şi soluţionarea (în termen de 4 zile) a acestora. Pe 9 septembrie 2010, rezultatele finale ale evaluării dosarelor sunt anunţate, candidaţii admişi fiind oficial invitaţi la interviu, ocazie cu care le va fi comunicat şi data exactă şi locul de desfăşurare al acestuia. Candidaţii respinşi în această fază nu mai pot concura pentru un al doilea concurs,

17-20 septembrie 2010. Interviul la sediul instituţiei coordonatoare de temă. Rezultatele finale vor fi afişate în termen de maximum 5 zile de la data interviului.

Candidaţii acceptaţi devin în cadrul proiectului cercetători-asociaţi activi ai Academiei Ro-mâne, începând cu 1 octombrie 2010.

1. În funcţie de complexitatea proiectului de cercetare, comisiile decid dacă proiectul necesită o bursă de 12 luni (dintre care 3 luni de stagiu de cercetare în una dintre ţările membre ale Uniunii Europene) sau de 18 luni (dintre care care 4 luni de stagiu de cerce-tare în una dintre ţările membre ale Uniunii Europene). Bursele de 24 luni (dintre care 6 luni de stagiu de cercetare în una dintre ţările membre ale Uniunii Europene) se acordă doar acelor candidate/ candidaţi care au avut anterior rezultate excepţionale în cercetare (stagii de cercetare la instituţii prestigioase, burse majore de cercetare, materiale în publicaţii de referinţă sau premii relevante în domeniu).

2. Cuantumul lunar al bursei este de 4.000 RON neimpozabili, la care se adaugă echivalentul în RON a până la 500 Euro lunar pentru stagiul de cercetare în una dintre ţările membre ale Uniunii Europene.

3. Bursierii prezintă rapoarte trimestriale de activitate şi sunt supuşi unor evaluări semestriale de către instituţia coordonatoare de tematică. Nerespectarea obligaţiilor asumate prin contractul de bursă duce la retragerea bursei şi la returnarea banilor primiţi până la acel moment.

Filiala Cluj - Institutul de Istorie George Bariţiu, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca

1. Prezentul set de cerinţe reia prevederile regulamentului general valabile la nivelul proiectului POS DRU, 61104, Ştiinţele socio-umaniste în contextul evoluţiei globalizate – dezvoltarea şi implementarea programului de studii şi cercetare postdoctorale.

2. Cerinţele specifice Partenerului 1 se regăsesc în punctajele aferente evaluării dosarelor de candidatură şi a prestaţiei candidatei/ candidatului la interviu şi în cadrul textului. Cerinţele specifice din cadrul textului sunt marcate în bold.

I.1. Sunt eligibile acele persoane care şi-au susţinut doctoratul după data de 1 ianuarie 1999. Persoanele care şi-au susţinut teza, dar al căror titlu de doctor nu a fost confirmat prin ordin de ministru până la data încheierii înscrierilor pentru competiţia de burse, nu sunt eligibile. Candidatele/ candidaţii care şi-au susţinut tezele în afara României trebuie să facă dovada, prin diplomă, a acceptării şi validării tezei.

I.2. Competiţiile pentru burse au loc după un calendar convenit în comun, indiferent de tematică şi de instituţia coordonatoare a temei. În cazul unor teme înrudite, faza finală a procesului de selecţie (interviul) poate avea loc în comun.

I.3. Fiecare candidată/ candidat trebuie să îndeplinească următoarele criterii eliminatorii[1]:

I.3.1. Stăpânirea a două limbi de circulaţie internaţională (engleză, franceză, germană) dintre care cel puţin una va fi probată în cursul interviului[2].

I.3.2. Candidata/ candidatul trebuie să fie autorul a cel puţin 1 articol într-o revistă prestigioasă de specialitate.

I.4. O candidată/ un candidat nu-şi poate depune dosarul de candidatură decât la o singură instituţie coordonatoare de tematică.

I.5. Pentru a evita dubla finanţare, cercetătorii angajaţi cu normă întreagă sau parţială în structuri de cercetare din cadrul Academiei Române sau patronate de aceasta pot candida doar dacă tema proiectului lor de cercetare diferă de cea a lucrării de plan în care sunt angajaţi, în conformitate cu fişa postului pe care au fost încadraţi.

I.6.1. Evaluarea candidatului de către instituţia coordonatoare a tematicii, în care dosarul de activitate ştiinţifică[3] are o pondere de 30% din totalul punctajului, iar proiectul propriu-zis[4] are o pondere de 70% din totalul punctajului.

I.6.2. Dosarele candidaţilor care întrunesc punctajul minim, stabilit de către instituţia coordonatoare a tematicii (200 de puncte în cazul Partenerului 1-Filiala Cluj - Institutul de Istorie George Bariţiu, Institutul de Arheologie şi Istoria Artei, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca) sunt trimise la evaluatori de specialitate din străinătate[5], care asigură analiza şi evaluarea externă a proiectului[6].

I.6.3. Candidaţii selectaţi sunt invitaţi la un interviu final[7]. În decurs de maximum 5 zile de la data interviului, candidaţilor li se comunică rezultatul pentru candidatura proprie, în scris[8]. Candidaţii acceptaţi devin în cadrul proiectului cercetători-asociaţi activi ai Academiei Române şi ai instituţiilor partenere[9], începând cu 1 octombrie 2010, 1 ianu-arie 2011 sau 1 martie 2011, în funcţie de calendarul şi strategia ştiinţifică a instituţiei coordonatoare de tematică.

I.7. Fiecare instituţie coordonatoare de temă poate dezvolta şi adapta, printr-un set special de cerinţe, prevederile acestui regulament general la specificul instituţiei şi ale particularităţilor temei coordonate. Acest set special de cerinţe detaliază evaluarea dosarului candidatului şi analiza interviului final[10].

II.1. În urma proceselor de selecţie, candidaţii admişi sunt integraţi ca bursieri în proiect începând cu datele de 1 octombrie 2010, 1 ianuarie 2011 sau 1 martie 2011. Diferenţierile sunt date de strategiile ştiinţifice ale instituţiilor coordonatoare de tematică sau/ şi de rezultatele precedentelor competiţii de burse). Ca model orientativ pentru desfăşurarea competiţiilor ulterioare funcţionează calendarul primei competiţii[11]:

II.1.1. Depunerea dosarelor de candidatură, prin poştă şi electronic (1-10 iulie 2010). Dosarele se trimit în format electronic, atât pe adresa electronică a proiectului, cât şi pe cea a instituţiei coordonatoare a tematicii alese de către candidată/ candidat, şi în variantă tipărită, în dublu exemplar, pe adresa poştală a instituţiei coordonatoare a tematicii alese de către candidată/ candidat.

II.1.2. Evaluarea internă a dosarelor de candidatură (11 iulie-1 august 2010).

II.1.3. Verificarea şi avizarea proiectelor şi a profilelor candidaţilor (CV şi listă de publicaţii şi activităţi) de către evaluatori externi de specialitate din străinătate[12]. Dosarele sunt apoi verificate şi avizate de către coordonatorul pentru cercetare şi de către coordonatorul pentru formare al proiectului, care monitorizează întregul proces de evaluare (2-30 august 2010)[13]. Rezultatele preliminare vor fi anunţate în ziua imediat următoare încheierii procesului de evaluare (31 august 2010).

II.1.4. Depunerea (în termen de 3 zile) şi soluţionarea (în termen de 4 zile) a contestaţiilor (1-8 septembrie 2010). Rezultatele finale vor fi anunţate în ziua următoare încheierii procesului de soluţionare a contestaţiilor. Candidaţii admişi vor fi invitaţi la interviul final, ocazie cu care le va fi comunicat şi data exactă şi locul de desfăşurare al acestuia (9 septembrie 2010)[14]. Candidaţii respinşi în această fază nu mai pot concura pentru un al doilea concurs.

II.1.5. Interviul la sediul instituţiei coordonatoare de temă (17-20 septembrie 2010). Rezultatele finale vor fi comunicate în termen de maximum 5 zile de la data interviului.

II.2. Comisiile de evaluare şi de interviu sunt formate din minimum 5 membri, după cum urmează[15]:

1. Expertul de profil pe termen lung al instituţiei coordonatoare de temă (preşedintele comisiei)

5. Asistentul de proiect al instituţiei coordonatoare (secretarul comisiei)[18]

III.1. În funcţie de complexitatea proiectului de cercetare, comisiile decid[19] dacă proiectul necesită o bursă de 12 luni (dintre care 3 luni de stagiu de cercetare în una dintre ţările membre ale Uniunii Europene) sau de 18 luni (dintre care care 4 luni de stagiu de cercetare în una dintre ţările membre ale Uniunii Europene)[20]. Bursele de 24 luni (dintre care 6 luni de stagiu de cercetare în una dintre ţările membre ale Uniunii Europene) se acordă doar acelor candidate/ candidaţi care au avut anterior rezultate excepţionale în cercetare (stagii de cercetare la instituţii prestigioase, burse majore de cercetare, materiale în publicaţii de referinţă sau premii relevante în domeniu)[21].

III.2. Cuantumul lunar al bursei este de 4.000 RON neimpozabili, la care se adaugă echivalentul în RON a până la 500 Euro lunar pentru stagiul de cercetare în una dintre ţările membre ale Uniunii Europene.

III.3. Bursierii prezintă rapoarte trimestriale de activitate şi sunt supuşi unor evaluări semestriale de către instituţia co-ordonatoare de tematică. Nerespectarea obligaţiilor asumate prin contractul de bursă duce la retragerea bursei şi la returnarea banilor primiţi până la acel moment.

1. Dosarul de concurs se trimite atât în format tipărit (două exemplare, cu excepţia lucrărilor relevante care se trimit într-un singur exemplar), cât şi în format electronic.

2. Dosarul de concurs este format din următoarele piese (ordinea pieselor respectă ordinea lor din formularul pentru dosarul de concurs)[22]:

2. Lista detaliată de publicaţii şi activităţii (lista se semnează şi se datează olograf de către candidat)[23].

3. Lista limbilor de specialitate (în funcţie de tematica aleasă, cerinţă valabilă la nivelul Partenerului 1) stăpânite de către candidată/ candidat, cu precizarea gradului de cunoaştere al acestora. Lista se semnează şi se datează olograf de către candidat.

4. Proiectul de cercetare (semnat şi datat olograf de către candidat) în română şi într-o limbă de circulaţie[24].

5. Declaraţie pe proprie răspundere că proiectul de cercetare nu a mai fost finanţat din altă sursă sau nu este finanţat în paralel[25].

6. Copii legalizate după diplomele de licenţă, de masterat (pentru candidaţii înscrişi la doctorat după 1999), de doctorat (sau după ordinul de ministru).

7. Copii după premii, distincţii, adeverinţe şi alte materiale considerate relevante de către solicitantă/ solicitant şi invocate de către ea/ el în cadrul aplicaţiei.

8. Candidaţii pot depune la dosar act/ adeverinţă/ certificat sau atestat de limbă (cu validitate internaţională) sau diplomă de licenţă cu specializare în limba respectivă, emis(ă) de către o instituţie recunoscută.

9. Adeverinţă/ adeverinţe pentru minimum 1 lună de stagiu de cercetare în străinătate efectuată (dacă este cazul).

10. 2 recomandări din partea unor specialişti consacraţi din domeniu[26].

11. 1 lucrare relevantă aleasă de către candidat. Numărul acestor lucrări poate creşte până la 5, în conformitate cu cerinţele instituţiei coordonatoare de tematică (orientativ: lucrarea de doctorat, în original sau în versiunea publicată, plus două alte titluri/ lucrări, în copie sau în original). La nivelul Partenerului 1, se solicită 3 lucrări relevante, la alegerea candidatului.

3. Lipsa unei piese relevante din dosar (de la punctele 1-6, 10-11) atrage după sine eliminarea din concurs.

4. Clasamentul final al candidaţilor este cel stabilit în urma interviului. Punctajul dosarului de concurs funcţionează ca factor de departajare între candidaţii care obţin acelaşi punctaj la interviu.

5. Indiferent de punctajul obţinut în urma analizării şi evaluării dosarului de concurs şi de numărul candidaţilor rămaşi în competiţie, candidata/ candidatul care nu întruneşte în urma interviului punctajul minim, stabilit de către comisia de interviu, va fi declarat(ă) respins(ă)[27].

Punctajele aferente unei categorii de evaluare, precum şi categoriile de evaluare sunt orientative, cu excepţia grupajelor de evaluare care decid ponderea unei categorii în cadrul procesului de evaluare şi punctare. Prin intermediul seturilor speciale de cerinţe, fiecare instituţie coordonatoare de tematică îşi poate contura propriile categorii şi sub-categorii de evaluare, cu condiţia respectării următoarelor reguli[28].

2. Menţinerea şi aplicarea standardelor de calitate ştiinţifică precizate în cadrul reperelor pentru evaluarea listei de publicaţii şi activităţi a candidatei/ candidatului.

2. Fiecare instituţie parteneră coordonatoare de tematică are dreptul de a detalia prezentele prevederi în funcţie de specificul domeniului.

3. Cu acordul management-ului central şi în conformitate cu standardele de calitate ale Academiei Române, fiecare instituţie coordonatoare de tematică selectează publicaţiile interne şi internaţionale (periodice, colecţii sau serii) şi edituri interne şi internaţionale prestigioase şi relevante pentru tematica coordonată în contextul evaluării candidaţilor.

3.1. Categoriile de publicaţii prestigioase interne şi internaţionale din domeniul ştiinţelor socio-umane sunt formate din publicaţiile Academiei Române şi cele indexate BDI (lista CNCSIS), ERIH şi ISI[30].

3.2. Editurile interne de prestigiu în domeniul ştiinţelor socio-umane sunt: Editura Academiei Române, Editura Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, editurile marilor centre universitare (Bucureşti, Cluj, Iaşi), Editura Enciclopedică, Humanitas, Istros, Junimea şi Polirom. Pentru a încuraja tinerii cercetători, în funcţie de valoarea contribuţiei, comisia de evaluare poate acorda, cu titlu individual, punctajul corespunzător unei publicaţi apărute la una dintre aceste edituri unei publicaţii (carte, volum, ediţie ori studiu în volum) apărute la o altă editură decât cele enumerate[31].

3.3. Editurile internaţionale de prestigiu în domeniul ştiinţelor socio-umane sunt: editurile universităţilor clasate, în oricare dintre ultimii 10 ani, în primele 100 de universităţi din Shanghai top 500, editurile academiilor şi societăţilor academice de tradiţie şi prestigiu recunoscut, edituri specializate pe publicaţii ştiinţifice de ţinută, de tip Brill, Blackwell, Böhlau, Gallimard sau Springer. Pentru a încuraja tinerii cercetători, în funcţie de valoarea contribuţiei, comisia de evaluare, cu aviz favorabil din partea experţilor externi şi a coordonatori pentru formare şi cercetare ai proiectului, poate acorda, cu titlu individual, punctajul corespunzător unei publicaţii apărute la una dintre aceste edituri unei publicaţii (carte, volum, ediţie ori studiu în volum) apă-rute la o altă editură decât cele enumerate

4. Atât în timpul competiţiei, cât şi după încheierea acesteia, înainte de încheierea contractelor pentru bursele post-doctorale, comisia de evaluare pe tematică şi management-ul central al proiectului pot solicita lămuriri şi dovezi suplimentare privind activităţile şi publicaţiile candidatei/ candidatului. În funcţie de etapa din evaluare în care ele au fost solicitate, ele trebuiesc prezentate fie până la data interviului (inclusiv), fie până la data începerii bursei (inclusiv). În cazul nepredării acestor piese justificative, candidata/ candidatul este exclus(ă) din concurs, respectiv declarat(ă) respins(ă). Bursa revine următoarei/ următorului clasat(e)[32].

(50% din totalul punctajului aferent acestui segment din procesul de evaluare al dosarului de candidatură)

I. Cărţi[34] I.1. Cărţi apărute la edituri recunoscute şi de prestigiu din străinătate 20 p.

II. Ediţii[35] II.1. Ediţii apărute la edituri recunoscute şi de prestigiu din străinătate 18 p.

III. Volume[36] II.1.Volume apărute la la edituri recunoscute şi de prestigiu din străinătate 14 p.

IV. Studii[37] IV.1. Studii şi articole în reviste de specialitate de prestigiu 10 p.

IV.2. Capitole în cărţi/ tratate de specialitate apărute la edituri recunoscute de prestigiu 8 p.

IV.3. Studii în volume colective apărute la edituri recunoscute şi de prestigiu 6 p.

(20% din totalul punctajului aferent acestui segment din procesul de evaluare al dosarului de candidatură)

I. Cursuri, seminarii I.1. Cursuri, seminarii şi prelegeri la universităţi de prestigiu din străinătate (14-20 p.)

şi prelegeri[40] I.2. Cursuri, seminarii şi prelegeri la universităţi de prestigiu din ţară (10-16 p.)

II. Conferinţe[41] III.1. Conferinţe (co-) organizate de instituţii de profil de prestigiu din străinătate 10 p.

III.2. Conferinţe organizate (doar) de instituţii de profil de prestigiu din ţară 8 p.

III. Mese rotunde[42] IV.1. Mese rotunde (co-) organizate de instituţii de profil de prestigiu din străinătate 6 p.

IV.2. Mese rotunde organizate (doar) de instituţii de profil de prestigiu din ţară 4 p.

(30% din totalul punctajului aferent acestui segment din procesul de evaluare al dosarului de candidatură)

I. Proiecte coordonate[44] I.1. Proiecte finanţate integral/ parţial din fonduri publice internaţionale

II. Participări la proiecte[45] II.1. Proiecte finanţate integral/ parţial din fonduri publice internaţionale

III. Stagii de cercetare[46] III.1. Cercetări în arhive, biblioteci şi de teren în străinătate, săpături arheologice/

III.2. Cercetări în arhive, biblioteci şi de teren în ţară, săpături arheologice

IV. Burse[47] IV.1. Burse finanţate integral/ parţial din fonduri publice internaţionale

V. Alte tipuri de activităţi[48] V.1. Reviste şi serii ştiinţifice de prestigiu (membru în board/ editor)

ştiinţifice şi academice V.2. Asociaţii academice şi culturale de prestigiu (membru/ preşedinte)

1. Proiectul de cercetare are minimum 10.000 caractere (cu spaţii) şi maximum 15.000 caractere (cu spaţii), atât în varianta în limba română, cât şi în varianta într-o limbă de circulaţie[49].

2. Proiectul de cercetare este punctat în conformitate cu următoarele caracteristici[50]:

I. Relevanţa şi fezabilitatea proiectului de cercetare (30% din punctajul total aferent evaluării proiectului de cercetare)

I.1. Gradul de concordanţă dintre activitatea anterioară a candidatei/ candidatului, proiectul propus şi tematica aleasă (0-20 p.)

I.2. Gradul de noutate al proiectului şi relevanţa actuală a acestuia (0-20 p.)

I.3. Gradul de complementaritate al proiectului cu tematica pe care concurează candidata/ candidatul (0-20 p.)

I.4. Gradul de integrare al proiectului în direcţiile de cercetare promovate de către instituţia coordonatoare a tematicii la care candidata/ candidatul şi-a depus candidatura (0-20 p.)

II. Structura şi potenţialul ştiinţific interdisciplinar al proiectului de cercetare (40% din punctajul total aferent evaluării proiectului de cercetare)

II.2. Rezultatele ştiinţifice vizate: rezultate practice şi teoretice, producţie scrisă (0-20 p.)

II.3. Contextualizarea europeană a proiectului propus. Candidata/candidatul va specifica instituţiile şi centrele

internaţionale de profil în care intenţionează să-şi desfăşoare cercetările în intervalul alocat stagiului de cerce-tare în afara României şi va menţiona dacă are contacte deja stabilite cu acestea la data depunerii proiectului (0-20 p.)

II.4. Cunoaşterea bibliografiei de specialitate pentru tematica aleasă (0-20 p.)

III. Limbajul, mesajul şi aspectul proiectului de cercetare (30% din punctajul total aferent evaluării proiectului de cercetare)

III.1. Gradul de proprietate a termenilor utilizaţi şi corectitudinea gramaticală a textului (0-20 p.)[51]

III.3. Capacitatea candidatei/ candidatului de a susţine proiectul într-un cadru socio-cultural amplu (0-20 p.)[52]

2. Interviul se desfăşoară în limbile de circulaţie stăpânite de către candidată/ candidat conform propriei declaraţii[55]. Se vor testa primele două limbi străine indicate de candidat/candidată în CV, dintre care prima limbă străină este pro-bată şi prin actele depuse la dosar.

3. Durata interviului este de maximum 30 de minute. Dintre acestea 5-10 de minute sunt rezervate prezentării proiectului şi maximum 20-25 de minute discutării acestuia[56].

I. Prezentarea şi încadrarea proiectului (40% din punctajul total al interviului)

I.1. Claritatea şi coerenţa expunerii şi răspunsurilor candidatei/ candidatului (0-20 p.)

I.2. Capacitatea de a circumscrie ştiinţific proiectul prezentat (0-20 p.)

I.3. Concordanţa dintre prestaţia scrisă a candidatei/ candidatului şi prestaţia din timpul interviului (0-20 p.)

II. Capacitatea de dialog a candidatei/ candidatului (30% din punctajul total al interviului)

II.1. Argumentaţia ştiinţifică şi gradul de stăpânire al termenilor de specialitate (0-20 p.)

II.2. Capacitatea de a purta unui dialog critic într-o limbă de circulaţie internaţională (0-20 p.)

II.3. Disponibilitatea de a integra sugestii de cercetare în proiectul propus (0-20 p.)

III. Capacitatea de adaptare la circumstanţe şi informaţii noi, potenţialul în cadrul disciplinei şi potenţialul inter-disciplinar al candidatei/ candidatului şi al expunerii sale (30% din punctajul total al interviului)

III.1. Verificarea în condiţii de interviu a stăpânirii limbilor relevante pentru proiect şi a instrumentelor de lucru specifice tematicii (in funcţie de mijloacele avute la dispoziţie de către instituţia coordonatoare de tematica la data interviului) (0-20 p.)[57]

III.2. Indicarea de către candidată/ candidat a deschiderilor interdisciplinare ale proiectului şi demonstrarea capacităţii de a le fructifica (0-20 p.)

III.3. Capacitatea candidatei/ candidatului de a lucra în echipă în funcţie de specificul temei (0-20 p.)

1. Dosarul de concurs se trimite atât în format tipărit (două exemplare, cu excepţia lucrărilor relevante care se trimit într-un singur exemplar), cât şi în format electronic.

2. Dosarul de concurs este format din următoarele piese (ordinea pieselor respectă ordinea lor din formularul pentru dosarul de concurs):

3. Lipsa unei piese relevante din dosar (de la punctele 1-6, 10-11) atrage după sine eliminarea din concurs.

4. Clasamentul final al candidaţilor este cel stabilit în urma interviului. Punctajul dosaru-lui de concurs funcţionează ca factor de departajare între candidaţii care obţin acelaşi punctaj la interviu.

Formularul pentru dosarul de candidatură şi regulamentul competiţiei de burse sunt disponibile pe site-ul proiectului şi pe site-urile instituţiilor organizatoare de tematici. Formularele pentru dosarul de candidatură se pot descărca de aici, în format .doc, iar setul de cerințe specifice de aici, în format .pdf.

[1] În funcţie de specificul temei, în conformitate cu setul special de cerinţe pe tematică, fiecare instituţie coordonatoare de tematică are dreptul să introducă ca o condiţie eliminatorie obligativitatea a minimum unei luni de stagiu de cercetare. Această condiţie funcţionează ca o condiţie suplimentară de departajare în cazul candidaţilor cu punctaj egal.

[2] În funcţie de temă, instituţia coordonatoare de tematică poate include italiana şi spaniola între limbile de circulaţie internaţională.

[3] Structura şi metodologia de analiză şi punctare ale acestuia sunt indicate în Anexa I.1.

[4] Structura şi metodologia de analiză şi punctare ale acestuia sunt indicate în Anexa I.2.

[5] Identitatea acestora nu se face publică pentru evitarea oricărui tip de presiuni. Identitatea acestora este cunoscută doar management-ului proiectului, membrilor comisiei şi Autorităţii Manageriale-Proiecte Operaţionale Sectoriale-Dezvoltarea Resurselor Umane.

[6] Analizarea dosarelor are loc în conformitate cu seturile speciale de cerinţe ale instituţiilor coordonatoare de tematici. Contestaţiile se pot depune în termen de 3 zile de la afişarea rezultatelor preliminare. Ele vor fi soluţionate în curs de 4 zile de la primirea lor de către o comisie specială formată din 3 specialişti neimplicaţi în procesul de selecţie. Candidata/ candidatul îşi poate contesta doar evaluarea propriului dosar.

[7] Structura şi metodologia de analiză şi punctare ale interviului sunt indicate în Anexa II.

[8] Nu se acceptă contestaţii pentru interviu.

[9] În cazul bursierilor instituţiilor partenere ale Academiei Române, pe tematicile coordonate de către aceste instituţii, bursierii vor fi cercetători asociaţi ai ambelor structuri, în vederea dezvoltării unor echipe şi cadre mixte de formare şi cercetare.

[10] Setul special de cerinţe care poate fi propus de instituţia coordonatoare de tematică, în vigoare la data lansării competiţiei, are avizul favorabil, solicitat în prealabil, al managementului central al proiectului, care a verificat ca prevederile acestui set să nu intre în contradicţie cu prevederile regulamentului general şi cu reglementările europene şi naţionale în vigoare. Regulamentul general şi seturile speciale de cerinţe, expresie a libertăţilor şi obligaţiilor parteneriatului în cadrul acestui proiect, sunt valabile pe întreaga durată a proiectului şi nu pot fi modificate decât cu acordul instituţiilor partenere şi al experţilor lor.

[11].În conformitate cu programul general al proiectului (graficul general de activităţi al acestuia) şi în funcţie de strategia sa ştiinţifică, fie-care instituţie coordonatoare de tematică decide numărul de burse pe care îl scoate la concurs pentru fiecare dintre cele trei sesiuni de competiţii.

[12] Pentru aspecte tehnice ţinând de specificul tematicii de cercetare, comisia de specialitate pe tematică poate solicita ca evaluatorii externi să provină şi de la instituţii de pe teritoriul României neimplicate în proiect.

[13] În cazul neavizării unui proiect de către unul dintre coordonatori, dosarul de concurs va fi retrimis comisiei pentru reevaluare. Dacă diferendul persistă, management-ul central va convoca o nouă comisie de specialitate formată din 3 membri (1 numit de către management-ul central al proiectului, 1 numit de către instituţia coordonatoare a tematicii, 1 numit de către o autoritate instituţională de profil neimplicată în proiect) a cărei decizie este irevocabilă.

[14] Etapele II.1.2 şi II.1.3. pot fi fuzionate, urmând a se desfăşura pe parcursul unei singur luni. În acest sens, este necesar acordul management-ului central al proiectului, venit în urma prezentării unei justificări scrise (care să dovedească utilitatea acestei măsuri, caracterul ei conform cu reglementările AM-POSDRU în vigoare, precum şi capacitatea ei de a gestiona această situaţie), prezentate de către instituţia co-ordonatoare de tematică care solicită această fuzionare.

Candidaţii care nu se prezintă la interviu vor fi declaraţi respinşi din oficiu. Interviul nu se reprogramează.

[15] În cazul în care fie reprezentantul management-ului central al proiectului, fie asistentul de proiect al instituţiei coordonatoare sau ambii nu au competenţe ştiinţifice şi încadrare de cercetare, instituţia coordonatoare împreună cu expertul pe termen lung desemnează încă 1 sau 2 membri în cadrul comisiei. Instituţiile coordonatoare pot creşte numărul membrilor comisiilor de evaluare şi de interviu cu condiţia ca numărul membrilor cu competenţe ştiinţifice să rămână unul impar

[16] În cazul în care reprezentantul are competenţe ştiinţifice şi încadrare de cercetare, acesta participă la evaluare şi are drept de vot.

[17] In cazul în care membrul extern al comisiei nu poate participa personal la interviu, legătura cu acesta va fi ţinută prin mijloacele electronice pe întreg parcursul interviului. Se recomandă ca acest membru să fie afiliat unei instituţii din afara României.

[18] În cazul în care asistentul de proiect are competenţe ştiinţifice şi încadrare de cercetare, acesta participă la evaluare şi are drept de vot.

[19] O primă decizie este luată în urma evaluării dosarului şi a proiectului candidatei/ candidatului. Decizia finală este luată în urma inter-viului. Decizia finală nu poate fi contestată. Prima decizie este anunţată candidatei/ candidatului odată cu rezultatul evaluării dosarului şi a proiectului. Candidata/ candidatul trebuie să comunice în scris (electronic sau prin poştă) acceptare deciziei pentru a putea fi programat(ă) la interviu

[20] Candidaţii pot accepta sau refuza bursa în funcţie de durata decisă. Durata decisă nu poate fi contestată.

[21] Fiecare instituţie coordonatoare de tematică poate dezvolta criteriile de selecţie pentru acordarea bursei pe durata maximă de 24 luni.

Durata burselor candidatelor/ candidaţilor acceptaţi ca bursieri de la 1 martie 2011 nu poate depăşi 18 luni datorită programului proiectului.

[22] Elementele solicitate la punctele 1-5 se depun şi în limba română şi într-o limbă de circulaţie conform formularului pentru dosarul de concurs în care acestea sunt incluse. Formularul este disponibil pe site-ul proiectului şi pe site-urile instituţiilor organizatoare de tematici.

Cercetătorii angajaţi cu normă întreagă sau parţială în structuri de cercetare din subordinea Academiei Române sau patronate de aceasta trebuie să facă dovada oficială că tema proiectului lor de cercetare diferă de lucrarea de plan în care sunt angajaţi în conformitate cu postul pe care au fost încadraţi. Neîndeplinirea acestei condiţii atrage automat excluderea lor din concurs.

[23] Întocmită conform cu Anexa I.1.

[24] Întocmit conform cu Anexa I.2.

[25] Dacă proiectul propus a beneficiat deja o finanţare parţială sau integrală, candidatul trebuie să depună o justificare (maximum 2.000 caractere) privind necesitatea continuării cercetării pe această temă.

Dubla finanţare duce la excluderea automată din competiţie.

[26] Recomandările se trimit de către semnatari prin poşta electronică (scanate) sau prin poştă rapidă pe adresa instituţiei coordonatoare a tematicii.

[27] În conformitate cu componenta socială şi interdisciplinară a proiectelor de pe axa 1.5 a FSE şi cu importanţa comunicării şi a dialogu-lui ştiinţific, prevederea este destinată evitării oricărei forme imediate şi potenţiale de discriminare (caz de neeligibilitate).

[28] Aceleaşi precizări sunt valabile şi în cazul interviului pe specificul acestuia.

[29] Secţiunile trebuiesc respectate de către candidată/ candidat în conformitate cu formularul dosarului de candidatură.

[30] Dat fiind grupul ţintă al proiectului şi obligaţia confirmării titlului de doctor obţinut cel mai devreme la data de 1 ianuarie 1999, pe listă sunt incluse doar acele categorii indexate de publicaţii care şi-au menţinut, dezvoltat sau câştigat impactul şi prestigiul pe plan intern şi internaţional după 1999-2000.

[31] Dat fiind grupul ţintă al proiectului şi obligaţia confirmării titlului de doctor cel devreme la data de 1 ianuarie 1999, pe lista sunt incluse doar acele edituri care şi-au menţinut, dezvoltat ori câştigat prestigiul după 1999-2000, în conformitate cu evaluările şi competiţiile Academiei Române şi ale CNCSIS-ului.

[32] În cazuri de forţă majoră, termenul de predare poate fi prelungit cu 7 zile, cu acordul scris al management-ului central al proiectului, pe baza unei motivaţii scrise trimise, prin poştă electronică şi prin postă rapidă, de către candidat(ă) şi instituţia coordonatoare a tematicii pe care aceasta/ acesta a scris. Refuzul acordării acestei prelungiri se motivează în scris de către management-ul central.

[33] Pentru lucrările acceptate spre publicare (cu adeverinţă din partea editorului/ editurii şi manuscris doveditor) punctajul se împarte la 2. Pentru lucrările propuse spre publicare şi acceptate spre evaluare (cu adeverinţă din partea editorului/ editurii şi manuscris doveditor) punctajul se împarte la 3.

Doar în cazul lucrărilor acceptate spre publicare, se aplică factori de înmulţire aferenţi editurilor şi seriilor de prestigiu.

În cazul lucrărilor premiate deja de către Academia Române sau de către CNCSIS, punctajul aferent lucrării pentru care premiul a fost decernat (în cazul premiilor de tip CNCSIS, In Hoc Signo Vinces, unde activitatea/ lucrarea pentru care a fost acordat premiul nu este precizată explicit, aplicantul indică lucrarea care consideră că i-a adus câştigarea acelui premiu), punctajul aferent acesteia se înmulţeşte cu 3.

În cazul lucrărilor distinse cu premii internaţionale de prestigiu, punctajul aferent acestora se înmulţeşte cu 5.

Premiile şi distincţiile obţinute nu se punctează separat, întrucât grupul ţintă al proiectului este format din cercetători în curs de afirmare.

În vederea interviului, cu 7 zile înainte de acesta, instituţia coordonatoare a tematicii poate solicita candidatei/ candidatului o lista de citări, pe care aceasta/ acesta, le consideră relevant. Lista trebuie remisă instituţiei coordonatoare a tematicii cu 3 zile înainte de interviu.

[34] Punctajul se împarte la numărul de autori astfel: 2 autori (factor de împărţire 1.5), 3 autori (factor de împărţire 2.25), 4 autori (factor de împărţire 3). Cărţile cu mai mult de 4 autori se punctează ca şi capitole în cărţi.

În cazul cărţilor care nu au fost publicate la Editura Academiei Române, Editura Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, editurile marilor centre universitare (Bucureşti, Cluj, Iaşi), Editura Enciclopedică, Humanitas, Istros, Junimea şi Polirom, punctajul se împarte la 2.

În cazul cărţilor publicate la marile edituri internaţionale (editurile universităţilor clasate, în oricare dintre ultimii 10 ani, în primele 100 de universităţi din Shanghai top 500, editurile academiilor şi societăţilor academice de tradiţie şi prestigiu recunoscut, edituri specializate pe publicaţii ştiinţifice de ţinută, de tip Brill, Blackwell, Böhlau, Gallimard sau Springer), punctajul se înmulţeşte cu 1.5.

[35] Punctajul se împarte la numărul de editori astfel: 2 autori (factor de împărţire 1.5), 3 editori (factor de împărţire 2.25), 4 editori (factor de împărţire 3). Volumele cu mai mult de 4 editori se punctează ca şi capitole în cărţi.

În cazul ediţiilor nepublicate la Editura Academiei Române, Editura Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, editurile marilor centre universitare (Bucureşti, Cluj, Iaşi), Editura Enciclopedică, Humanitas, Istros, Junimea şi Polirom, punctajul se împarte la 2.

În cazul ediţiilor publicate la marile edituri internaţionale (editurile universităţilor clasate, în oricare dintre ultimii 10 ani, în primele 50 de universităţi din Shanghai top 500, editurile academiilor şi societăţilor academice de tradiţie şi prestigiu recunoscut, edituri specializate pe publicaţii ştiinţifice de ţinută, de tip Brill, Blackwell, Böhlau, Gallimard sau Springer), punctajul se înmulţeşte cu 1.5.

În cazul, ediţiilor care fac parte din marile serii de publicaţii de surse ale Academiei Române, ale universităţilor clasate, în oricare dintre ultimii 10 ani, în primele 50 de universităţi din Shanghai top 500, ale editurilor academiilor şi societăţilor academice de tradiţie şi prestigiu recunoscut, ale editurilor specializate pe publicaţii ştiinţifice de ţinută, de tip Brill, Blackwell, Gallimard ori Springer, punctajul se mai înmulţeşte cu 1.5.

[36] Punctajul se împarte la numărul de editori astfel: 2 editori (factor de împărţire 2), 3 editori (factor de împărţire 3); 4 editori (factor de împărţire 4). Volumele cu mai multe de 4 editori se punctează ca şi capitole în cărţi.

În cazul volumelor nepublicate la Editura Academiei Române, Editura Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, editurile marilor centre universitare (Bucureşti, Cluj, Iaşi), Editura Enciclopedică, Humanitas, Istros, Junimea şi Polirom, punctajul se împarte la 2.

În cazul volumelor publicate la marile edituri internaţionale (editurile universităţilor clasate, în oricare dintre ultimii 10 ani, în primele 50 de universităţi din Shanghai top 500, editurile academiilor şi societăţilor academice de tradiţie şi prestigiu recunoscut, edituri specializate pe publicaţii ştiinţifice de ţinută, de tip Brill, Blackwell, Böhlau, Gallimard sau Springer), punctajul se înmulţeşte cu 1.5.

[37] Pentru lucrările apărute în străinătate, punctajul se înmulţeşte cu 1.25, ca în cazul cărţilor. Punctajul se împarte la numărul de autori astfel: 2 autori (factor de împărţire 1.5), 3 autori (factor de împărţire 2.25), 4 autori (factor de împărţire 3). Studiile, articolele şi capitolele cu mai mult de 4 autori se punctează cu 1 p. de autor (indiferent de numărul acestora).

În cazul studiilor în volume nepublicate la Editura Academiei Române, Editura Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, editurile marilor centre universitare (Bucureşti, Cluj, Iaşi), Editura Enciclopedică, Humanitas, Istros, Junimea şi Polirom, punctajul aferent se împarte la 2.

În cazul studiilor apărute în volume publicate la marile edituri internaţionale (editurile universităţilor clasate, în oricare dintre ultimii 10 ani, în primele 50 de universităţi din Shanghai top 500, editurile academiilor şi societăţilor academice de tradiţie şi prestigiu recunoscut, edituri specializate pe publicaţii ştiinţifice de ţinută, de tip Brill, Blackwell, Böhlau, Gallimard sau Springer), punctajul aferent se înmulţeşte cu 1.5.

[38] Pentru lucrările apărute în străinătate, punctajul de bază se înmulţeşte cu 1.25 ca în cazul punctajului de bază al cărţilor. Punctajul se împarte la numărul de autori astfel: 2 autori (factor de împărţire 2), 3 autori (factor de împărţire 3), 4 autori (factor de împărţire 4). Materialele cu mai mult de 4 autori nu se punctează.

[39] Sunt acceptate ca prelegeri şi conferinţe şi acele activităţi care urmează să se desfăşoare pe perioada proiectului (2010-2012). În cazul acestora, punctajul se împarte la 2 cu adeverinţă (cu adeverinţă din partea instituţiei organizatoare). Nu se punctează alocuţiunile festive sau discursurile la vernisaje ori lansări de carte.

[40] Pentru cursuri. Punctajul (20 p. pentru universităţi de prestigiu din străinătate, 16 p. pentru universităţi de prestigiu din ţară) se împarte la numărul de titulari. Cursurile cu mai mult de 2 titulari se punctează cu 4 p. de titular.

Fiecare instituţie organizatoare de tematică decide, în virtutea regulamentului său special, acordarea integrală sau parţială a a acestui punctaj în funcţie de complexitatea cursului, Fiecare instituţie organizatoare de tematică verifică măsura în care tematicile diferitelor cursuri coincid. Fiecare curs se punctează o singură dată per semestru de an universitar (regulile se aplică şi în cazul seminariilor).

Pentru seminarii. Punctajul (18 p. pentru seminarii la universităţi de prestigiu din străinătate, 14 p. pentru seminarii la universităţi de prestigiu din ţară) se împarte la numărul de titulari. Seminariile cu mai mult de 2 titulari se punctează cu 2 p. de titular (indiferent de număr).

Pentru prelegeri. Punctajul (14 p. pentru prelegeri la universităţi şi institute de cercetare de prestigiu din străinătate; 10 p. pentru prelegeri la universităţi şi institute de cercetare de prestigiu din străinătate) se împarte la numărul de prezentatori astfel: 2 prezentatori (factor de împărţire 1.5), 3 prezentatori (factor de împărţire 2.25), 4 prezentatori (factor de împărţire 3). Prelegerile cu mai mult de 4 prezentatori se punctează cu 1.5 p. de titular (indiferent de numărul acestora). În cazul prelegerilor desfăşurate în străinătate se înmulţeşte cu 1.25 (ca în cazul cursurilor).

[41] Punctajul se împarte la numărul de prezentatori astfel: 2 prezentatori (factor de împărţire 1.5), 3 prezentatori (factor de împărţire 2.25), 4 prezentatori (factor de împărţire 3). Prelegerile cu mai mult de 4 prezentatori se punctează cu 1p. de titular. În cazul prelegerilor desfăşurate în străinătate se înmulţeşte cu 1.25 (ca în cazul cursurilor), în funcţie de profilul temei şi al instituţiei coordonatoare de tematică.

[42] Punctajul se împarte la numărul prezentatorilor intervenţiei. Intervenţiile cu mai multe de 2 prezentatori se punctează cu 0.5 p (indiferent de numărul acestora).

[43] În cazul fiecărui tip de proiect sau cercetare se precizează prin trimitere la rezultatele concrete (spre exemplu: titlurile din lista de publicaţii) output-ul acestora. Sunt acceptate ca proiecte şi cercetări şi acele activităţi care urmează să se desfăşoare pe perioada proiectului (2010-2012). În cazul acestora, punctajul se împarte la 2 cu adeverinţă (cu adeverinţă din partea instituţiei organizatoare/ finanţatoare).

[44] Candidata/ candidatul alege un proiect pe care l-a coordonat (sau în care a avut poziţia de Principal Investigator) şi îl prezintă în maximum 1.000 caractere, cu spaţii, (dacă este cazul), accentuând rolul său în acesta (în cazul în care poziţia candidatei/ candidatului a fost de Principal Investigator). Aceste date vor fi folosite în cadrul evaluării proiectului propriu-zis de cercetare.

În cazul proiectelor cu finanţare privată de tip Fulbright, Hermes, Mellon, New Europe College etc. se adaugă 3 puncte la punctaj. Adeverinţe/ acte doveditoare/ diplome în acest sens pot fi solicitate candidatei/ candidatului de către instituţia coordonatoare a tematicii cu 5 zile înainte de data interviului în vederea discuţiilor şi analizelor ocazionate de acesta. Nepredarea acestor adeverinţe/ acte doveditoare/ diplome cel târziu la data interviului duce la eliminarea din competiţie.

[45] Candidata/ candidatul alege un proiect la care a participat pe care îl prezintă în maximum 1.000 caractere, cu spaţii, (dacă este cazul), accentuând rolul său în acesta. Aceste date vor fi folosite în cadrul evaluării proiectului propriu-zis de cercetare.

[46] Candidata/ candidatul alege un stagiu de cercetare/ săpătură arheologică la care a participat, întocmind o prezentare de maximum 1.000 de caractere cu spaţii, în care se accentuează influenţa acestuia asupra cercetărilor ulterioare ale candidatei/ candidatului. Aceste date vor fi folosite în cadrul evaluării proiectului propriu-zis de cercetare.

În funcţie de specificul temei, instituţia coordonatoare a temei poate puncta, în cazurile care necesită o departajare suplimentară, cu 3 puncte mai mult cercetările arheologice, în raport cu cercetările de arhivă, sau cercetările de arhivă în raport cu cercetările arheologice. În cazul săpăturilor de salvare/ sondajelor arhivistice/ perighezelor, punctajul se împarte la 3.

[47] Candidata/ candidatul alege o bursă de care a beneficiat, prezentând desfăşurarea şi rolul acesteia pentru cercetările ulterioare în maximum 1.000 de caractere, cu spaţii. Aceste date vor fi folosite în cadrul evaluării proiectului de cercetare propriu-zis.

În cazul burselor cu finanţare privată de tip Fulbright, Hermes, Mellon, New Europe College etc. se adaugă 3 puncte la punctaj.

[48] Nu se menţionează activităţi, campanii, implicări sau afilieri de tip politic.

Afilierea/ asocierea candidatei/ candidatului la structuri sau organizaţii antisemite, rasiste sau care încurajează discriminarea de orice tip duce la excluderea automată din competiţie.

Calitatea de editor (certificată, precum cea de membru simplu, prin adeverinţă eliberată de instituţia/ structura care patronează periodicul sau seria, fie prin copie după foaia de titlu a periodicului sau a seriei) este punctată cu 3 p suplimentare. Calitatea de preşedinte (certificată, precum cea de membru simplu, prin adeverinţă eliberată de instituţia/ structura care patronează asociaţia sau de către asociaţie, dacă are personalitate juridică) este punctată cu 2 puncte suplimentare.

În cazul revistelor publicate în străinătate (indexate ISI, ERIH sau BDI (lista CNCSIS) punctajul de bază se înmulţeşte cu 1.5. În cazul revistelor Academiei Române, al revistelor indexate ISI, ERIH sau BDI (lista CNCSIS), punctajul de bază se înmulţeşte cu 1.25. Fiecare fasciculă a revistei sau a seriei este punctată individual. O publicaţie anuală a Academiei Române, indexată ISI, ERIH sau BDI (lista CNCSIS) se punctează cu 3 p. în plus.

În cazul asociaţiilor academice şi culturale internaţionale de prestigiu, punctajul de bază se înmulţeşte cu 1.5. În cazul asociaţiilor academice şi culturale naţionale de prestigiu, punctajul de bază de înmulţeşte cu 1.25.

[49] Nerespectarea acestor coordonate, valabile atât pentru varianta în română, cât şi pentru varianta într-o limbă de circulaţie, atrage după sine depunctarea candidatei/ candidatului.

Proiectul include o bibliografie analitică din care trebuie să rezulte măsura în care candidata/ candidatul cunoaşte ultimele evoluţii din domeniul tematic de cercetare ales. Caracterele aferente acestei bibliografii analitice nu se numără separat.

[50] Se recomandă respectare acestor coordonate de evaluare în redactarea şi structurarea proiectului.

În cazul unei diferenţe considerabile între punctajele acordate de către membrii comisiei, dosarul în discuţie va fi remis de către management-ul central al proiectului unui specialist neimplicat în proiect. Punctajul acordat de acesta este cel final (sub rezerva validării acestuia atât de către coordonatorul pentru formare, cât şi de către coordonatorul pentru cercetare; în caz contrar intră în vigoare procedura de la adnotarea 13). In acest caz, nu se acceptă contestaţii.

[51] Se evaluează deopotrivă varianta în română a proiectului şi cea într-o limbă de circulaţie.

[52] În conformitate pe de o parte cu reglementările valabile pentru axa 1.5 a programelor FSE şi cu specificul acestora şi, pe de altă parte, cu exigenţele recunoscute ale Academiei Române şi ale partenerilor ei de prestigiu, candidata/ candidatul trebuie să dovedească faptul că experienţa sa şi proiectul de cercetare propus pot îmbina exigenţa ştiinţifică specifică cercetărilor avansate şi reperele comunitare actuale, care să asigure un maximum de vizibilitate cercetărilor din domeniul ştiinţelor socio-umaniste la nivelul societăţii contemporane.

[53] În conformitate cu scopurile Academiei Române şi al instituţiilor partenere (unele dintre care sunt instituţii de profil universitar) de a asigura afirmarea unor generaţii de specialişti de valoare, potenţialul didactic universitar al proiectelor de cercetare care vor fi susţinute prin actualul proiect joacă un rol strategic major. Un rol strategic major îl joacă şi capacitatea proiectului de a genera noi direcţii de cercetare, sustenabile la nivel instituţional.

[54] În cazul în care mai multe instituţii coordonatoare de tematici (înrudite) decid, cu aprobarea management-ului central, ca pentru asigurarea unui cadru interdisciplinar şi care să întărească comunicarea la nivelul proiectului, proba de interviu să se desfăşoare în comun, locaţia este cea decisă de comun acord, în cadrul uneia dintre aceste instituţii.

De asemenea, dacă din raţiuni logistice (zonele de provenienţă ale candidaţilor, componenţa membrilor echipei etc.), o altă locaţie este de preferat, cu acordul management-ului central, locaţia pentru desfăşurarea interviului poate fi schimbată, cu condiţia ca interviul să se desfăşoare şi în acele condiţii în cadrul unei instituţii de prestigiu, cu care există un parteneriat prealabil de colaborare ştiinţifică.

[55] Pentru aspecte tehnice ţinând de specificul tematicii de cercetare, şi limba română, poate fi folosită alături de alte limbi, în cursul interviului.

[56] În cazul în care comisia consideră că sunt necesare întrebări suplimentare, durata interviului se poate prelungi cu maximum 10 minute

[57] În funcţie de specificul tematicii, comisia poate solicita candidatei/ candidatului de a analiza, întregi, traduce (în limba română, respectiv în limba de circulaţie stăpânită cel mai bine de către candidaţii care au altă limbă maternă decât româna, sau din limba română, în cazul candidaţilor care au română ca limbă maternă, respectiv îşi concentrează proiectul pe studiul limbii române, într-o limbă de circulaţie) sau/ şi transcrie un pasaj dintr-un text, un document ori o inscripţie, la prima vedere.