REGULAMENT
privind organizarea și funcționarea
Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca

 

          Art. 1. – Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române este – în temeiul Hotărârii Guvernului României nr. 3 din 24 ianuarie 2002 – instituție publică cu personalitate juridică, cu sediul în municipiul Cluj-Napoca, str. Napoca, nr. 11, fiind succesorul de drept al Institutului de Istorie Națională și Istorie universală, fondate în 1920, respectiv al Centrului  de Cercetări Socio-Umane, fondat în 1969.

          Art. 2. – Institutul aparține Filialei Cluj-Napoca a Academiei Române, iar din punct de vedere științific este coordonat de Secția de Științe Istorice și Arheologie a Academiei Române (Departamentul de Istorie al Institutului), respectiv de Secția de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie și de Secția de Științe Economice, Juridice și Sociologie a Academiei Române (Departamentul de Cercetări Socio-Umane al Institutului).

          Art. 3. – Institutul desfășoară activități de cercetare științifică în domeniul Științelor Istorice și al Științelor Socio-Umane în baza Programelor de cercetare proprii, corelate cu programele prioritare de cercetare ale Academiei Române, Comunității Europene, ale Comitetului Internațional de Științe Istorice (CISH) și cu tematica Congreselor Internaționale de Științe Istorice și Umaniste. În acest scop se are în vedere:

a. promovarea cercetărilor științifice în domeniile Istoriei Naționale, și Istoriei Universale din Epocile Medievală, Premodernă, Modernă și Contemporană, ale Științelor Umaniste stabilite prin structura departamentului respectiv: Filosofie, Sociologie, Psihologie și Pedagogie, Științe Economice și Juridice;

b. organizarea de manifestări științifice și participarea cercetătorilor Institutului la manifestări științifice internaționale pentru a fi parte la dezbaterile științifice pe plan mondial din domeniile frecventate;

c. difuzarea rezultatelor cercetărilor științifice ale membrilor Institutului în țară și străinătate prin publicații proprii tipărite în limba română și în limbi de circulație internațională;

d. participarea cercetătorilor din institut la manifestări cultural-științifice din țară pentru a răspândi în cercuri mai largi principalele rezultate științifice obținute;

e. prestarea de activități didactice, în măsura solicitărilor venite din partea forurilor de învățământ superior cu acordul Consiliului științific, prin care să fie comunicate studenților rezultatele cercetărilor științifice proprii;

f. respectarea normelor înscrise în „Codul de etică și deontologie profesională al personalului de cercetare-dezvoltare” care statuează responsabilitatea științifică deplină a cercetătorului în privința elaboratelor sale științifice din planul de cercetare al Institutului sau din afara acestuia și sancționează încălcarea drepturilor intelectuale, de autor, plagiatul și eventualele presiuni științifice asupra cercetătorului.

Art. 4.

a.  – Institutul are în structura sa două departamente, rezultate ca urmare a comasării prin fuziune, în 2002, a Institutului de Istorie din Cluj-Napoca și a Institutului de Cercetări Socio-Umane din Cluj-Napoca, și anume: Departamentul de Istorie și Departamentul  de Cercetări Socio-Umane.

În cadrul celor două departamente funcționează Sectoarele (compartimentele) pe specialități:

- la Departamentul de Istorie sectoarele de:

- Istorie medievală,

- Istorie premodernă,

- Istorie modernă,

- Istorie contemporană,

-  Bibliografie;

- la Departamentul de Cercetări Socio-Umane sectoarele de:

- Filosofie,

- Sociologie,

- Psihologie și Pedagogie

- Științe economice și juridice;

b. În structura sectoarelor Institutului funcționează colectivele de cercetători constituite în jurul temelor de cercetare din „Programele și proiectele de cercetare științifică” ale Institutului;

c. Sectoarele Institutului sunt conduse de câte un șef de sector numit de director, ales de Consiliul științific al Institutului, pe baza CV-ului cu activitatea științifică, prestigiul profesional al candidatului, cu condiția de a avea normă întreagă în institut și titlul de doctor; în situații speciale se pot face derogări;

d. Programele de cercetare sunt coordonate de șefii de sector, iar proiectele din cadrul programelor de către cercetătorii implicați în realizarea lor. Proiectele de cercetare fac parte obligatoriu din programele de cercetare ale Institutului;

e. Institutul poate realiza și poate dispune de veniturile extrabugetare provenite din taxe doctorale (conform art. VIII.7.4. din „Regulamentul privind organizarea și desfășurarea doctoratului în Academia Română”) sau din granturi, contracte, în limitele și în condițiile legii.

          Art. 5.

a. – Institutul de Istorie este condus de un director numit prin Decizia Președintelui Academiei Române, la propunerea Prezidiului Academiei Române, pe o durată de patru ani, în urma concursului instituit în acest scop, în conformitate cu prevederile „Statutului Academiei Române” și „Regulamentului pentru ocuparea funcțiilor de conducere în unitățile de cercetare ale Academiei Române” care stabilește și atribuțiile directorului.

b. Directorul reprezintă Institutul în fața organismelor științifice și administrative ale Academiei Române, a autorităților administrației de stat, a forurilor universitare și altor instituții din țară și străinătate cu care colaborează.

c. Foștii directori ai Institutului, după retragerea din activitatea de conducere, la propunerea Consiliului științific, rămân directori onorifici ai Institutului;

d. Directorul este ajutat în activitatea de conducere de un director adjunct științific – dată fiind structurarea Institutului pe două departamente – și de un secretar științific;

          e. Directorul adjunct științific este numit de către director pentru o perioadă de 4 ani, în urma concursului organizat de Institut și confirmat de către Secția de specialitate a Academiei Române, cu respectarea prevederilor din Statutul Academiei Române și a art. 5 din „Regulamentul pentru ocuparea funcțiilor de conducere în Academia Română”.

          f. Secretarul științific este numit de către directorul Institutului pentru o perioadă de 5 ani, în urma concursului organizat de Institut și confirmat de Secția de specialitate, cu respectarea prevederilor din Statutul Academiei Române și a art. 6 din „Regulamentul pentru ocuparea funcțiilor de conducere în Academia Română”.

          g. În conducerea Institutului se asigură reprezentarea proporțională a celor două departamente conform situației personalului științific angajat cu carte de muncă în Institut la momentul alegerii sau concursului;

          h. Deținătorii funcțiilor de conducere director adjunct, secretar științific, ca și membrii ai Consiliului științific, șefii de sectoare pot fi schimbați din funcție în următoarele situații:

          - neîndeplinirea obligațiilor asumate din programele și proiectele de cercetare

          - mutarea cărții de muncă în altă instituție;

          - efectuează stagii de cercetare în străinătate pe o perioadă mai mare

 de 6 luni;

          - se află în concediu de boală mai mult de 6 luni;

          - în cazul prezentării demisiei.

           Art.6

          a  – Personalul Institutului este format din personalul științific –cercetători științifici I, cercetători științifici II, cercetători științifici III, cercetători științifici și asistenți-cercetare, precum și din personal auxiliar – informaticieni, programatori, secretari/referenți, operatori calculator, asistenți (M), bibliotecari, îngrijitori.

          b. Încadrarea și promovarea personalului din Institut se face exclusiv prin concurs, cu respectarea Statutului cercetătorului și a reglementărilor existente, în scopul asigurării unei înalte calificări și a potențialului superior de cercetare.

          c. Personalul științific din Institut  se evaluează anual, punctajul obținut fiind avut în vedere la salarizarea, retrogradarea și promovarea cercetătorilor în grade științifice superioare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Directorul Institutului dispune de prerogativă disciplinară, având dreptul de a aplica sancțiuni disciplinare salariaților săi, ori de câte ori constată că aceștia au săvârșit o abatere disciplinară.

Sancțiunile disciplinare se aplică conform normelor legale în vigoare (Legii 53/2003 – Codul Muncii, alte acte normative specifice).

Sancțiunile disciplinare se aplică de către Directorul Institutului cu consultarea prealabilă a Consiliului științific.

          d. Conducerea Institutului supraveghează pregătirea profesional-științifică a personalului de cercetare prin forma doctoratului, a cursurilor și stagiilor de pregătire, sprijinind deplasările în țară și străinătate pentru stagii de specializare și documentare.

          e. Deplasările membrilor Institutului în cadrul schimburilor interacademice și de altă natură (interne și externe, se realizează prioritar în funcție de programele de cercetare ale Institutului și de pregătirea/performanțele cercetătorilor, cu acordul conducerii Institutului.

          f. Evaluarea prestației științifice din cele două departamente se  face anual potrivit normelor și uzanțelor practicate în activitatea științifică internă și internațională;

          g. Rezultatele activității de cercetare se fac publice. Anual se întocmesc dări de seamă asupra rezultatelor de către fiecare membru al Institututului, pe colective, departamente și global, pe întreg institutul.

          h. Se va evita conflictul de interese ca și concurența neloială, cercetătorii având obligația să respecte prevederile legii nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea științifică.

          i. Conducerea Institutului sprijină demersul cercetătorilor pentru obținerea de fonduri extrabugetare. Aceștia vor folosi cu prioritatea calitatea de cercetător  ca și  Cv-ul personal pentru obținerea de granturi sau contracte de finanțare derulate prin Institutul de Istorie.

          Art. 7. 

          I. Institutul  are în structura sa un Consiliu științific compus din:

a. membrii de drept, respectiv directorul, directorul adjunct științific, secretarul științific ai Institutului, precum și membrii Academiei Române care desfășoară activitate științifică în Institut conform art. 42 din „Statutul Academiei Române”,

b. membrii aleși pe o perioadă de 4 ani în Adunarea generală a membrilor Institutului, cu precădere șefi de sectoare, cercetători științifici care au titlul de doctor, nu împlinesc vârsta standard legală de pensionare la data alegerii, au norma întreagă și cartea de muncă în Institut, respectându-se proporționalitatea pe cele două departamente.

c. Membrii supleanți ce vor ocupa eventualele locuri vacante, când intră de drept în componența Consiliului științific.

d. Mandatul unui membru ales în Consiliul Științific încetează prin: plecarea acestuia cu norma de bază la altă instituție, demisie, împlinirea vârstei de pensionare. Locul său este ocupat de următorul de pe lista membrilor supleanți, cu condiția respectării proporționalității pe departamente.

e. Hotărârile în Consiliul științific se iau prin votul a jumătate plus unu din numărul de drept al membrilor Consiliului (majoritate simplă).

          II. Consiliul științific al Institutului are următoarele atribuții:

a. definitivează și aprobă în ședințele sale programele de cercetare științifică ale Institutului, dările de seamă anuale asupra activităților de cercetare, propunerile de deplasări în țară și în străinătate în cadrul schimburilor inter-academice ale Academiei Române;

b. aprobă propunerile de organizare de manifestări științifice interne sau internaționale;

c. sprijină realizarea contractelor și granturilor de cercetare derulate prin Institut când directorul de grant este membru al Institutului  precum și parteneriatele naționale și internaționale;

d. decide asupra politicii privind necesarul de personal cu respectarea prevederilor legale, urmărindu-se atragerea celor mai buni specialiști în domeniile de activitate ale Institutului;

e. aprobă scoaterea la concurs a posturilor vacante, ca și eventualele mișcări a posturilor dintre sectoare și departamente, cu respectarea proporțiilor existente;

f. stabilește comisia de concurs pentru ocuparea posturilor vacante, în urma propunerilor venite din sectoare și aprobă rezultatele concursului, urmărind respectarea legalității și a promovării competenței profesionale;

g. analizează și confirmă anual sau la 6 luni cererile de prelungire de activitate în cazul pensionabililor care ocupă funcția de C.S.I, a cumulului la salariu, eventual la pensii, ținând cont de performanțele științifice rezultate în urma evaluărilor individuale ca și de interesul instituției;

h. sprijină apariția publicațiilor Institutului și ale membrilor săi;

i. stabilește criteriile de evaluare conform reglementărilor legale în vigoare referitoare la salarizare, alte recompense pentru membrii Institutului;

III.

a. Consiliul științific se întrunește lunar și de câte ori este nevoie.

Este statutar constituit dacă sunt prezenți jumătate + 1 din membri. Votul în Consiliul științific este în general deschis, în situații speciale poate fi și vot secret; Un membru al Consiliului științific aflat în conflict de interese nu are drept de vot.

b. Prin votul a 2/3 din membri Consiliul științific alege un secretar al

 Consiliului științific care are sarcina luării proceselor-verbale. Secretarul Consiliului științific poate fi un membru al Consiliului sau o altă persoană, din afara Consiliului științific, caz în care aceasta nu are drept de vot.

c. Dezbaterile din Consiliul științific sunt  consemnate cu fidelitate în Registrul de procese-verbale, după fiecare Consiliu științific verificându-se autenticitatea, procesul-verbal fiind semnat de către secretarul Consiliului științific și de  directorul Institutului, care are calitatea de președinte al Consiliului științific.

Art. 8. – Pe lângă Consiliul științific al Institutului funcționează Comisia de etică, în conformitate cu Legea nr. 206 din 27 mai 2004, numită de Consiliul științific.

Art. 9.

a. Adunarea generală a Institutului, întrunită anual la sfârșitul lunii ianuarie și, în mod extraordinar, de câte ori este nevoie și adunările membrilor fiecăruia din cele două departamente, organizate la jumătatea anului dezbat principalele probleme din activitatea Institutului, ale funcționării Consiliului științific, programele de cercetare și modul de îndeplinire a lor, aprobă informarea periodică a directorului și secretarului științific ai Institutului, Regulamentul de organizare și funcționare al Institutului și hotărăște asupra problemelor principale ale activității Institutului.

b. Adunarea generală a Institutului stabilește numărul de membri aleși și membri supleanți din Consiliul științific;

c. Conform art. 42 din Statutul Academiei Române, adunarea generală este formată din totalitatea cercetătorilor din Institut. Este statutar întrunită dacă sunt prezenți 2/3 din numărul total al acestora. Fiecare cercetător poate face propuneri. Au drept de vot cercetătorii care au cartea de muncă în Institut. Alegerea membrilor Consiliului științific se face prin votul secret a 2/3 din cei cu drept de vot.

          Art. 10.

a. Institutul de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca, este  instituție organizatoare de doctorat (IOD/ICA) în istorie. Directorul Institutului coordonează activitatea în acest domeniu, iar secretarul științific răspunde de organizarea doctoratului în Institut conform art. VIII/8.2. din „Regulamentului privind organizarea și funcționarea doctoratului în Academia Română”, cu condiția să fie conducător de doctorat.

b. În cadrul doctoratului cu frecvență Institutul organizează cursuri de pregătire doctorală, tematica acestora și desfășurarea  fiind supusă aprobării Consiliului științific;

c. Consiliul științific avizează numărul de locuri solicitate la  admiterea la doctorat, componența comisiilor de admitere, rezultatele admiterii, numirea comisiilor de examene și referate, avizează rezultatele acestora, propune comisiile de susținere a tezelor de doctorat, avizează rezultatul susținerii. Președintele comisiei de susținere este un reprezentant al conducerii Institutului, cu condiția să fie conducător de doctorat.

d. susținerea examenelor și referatelor de doctorat se face în cadrul sectorului de specialitate cu invitarea altor specialiști, manifestându-se exigență prin conducătorii de doctorat în privința activităților desfășurate de doctoranzi.

e. Conducătorii de doctorat, la cerere, după împlinirea vârstei de 70 de ani, la propunerea Consiliului științific, pot să primească calitatea onorifică de cercetători asociați ai Institutului și pot coordona activitatea doctoranzilor înmatriculați la acea dată.

          Art. 11. – Publicațiile științifice ale Institutului:

a. Institutul asigură apariția publicației științifice periodice „Anuarul Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca”, pe două serii: „Series Historica” și „Series Humanistica”. Fiecare serie a „Anuarului” este coordonată de câte un Colegiu de redacție format din personalități științifice din țară și străinătate și de câte un Comitet de redacție alcătuit din cercetători din Institut, al cărui redactor responsabil este directorul Institutului; „Anuarul” Institutului publică prioritar studii și materiale elaborate de membrii Institutului în cadrul temelor din „Programul de cercetare științifică”, prin difuzarea lui în țară și străinătate se asigură comunicarea rezultatelor obținute de cercetători și schimbul de publicații pentru Biblioteca Institutului;

b. Institutul asigură, de asemenea, apariția colecției „Biblioteca Institutului de Istorie «George Barițiu» din Cluj-Napoca”, în care se publică studii istorice mai extinse elaborate de membrii și colaboratorii Institutului, prioritar pe problematica istorică din programele de cercetare, teze de doctorat și rezultate ale cercetărilor proprii, precum și volumul „Studii și cercetări din domeniul științelor socio-umane”. De asemenea Institutul sprijină aparițiile volumelor „Mélanges d’Histoire Générale”.

c. Lucrările principale din Planul de cercetare științifică al Institutului vor fi înaintate anual, cu aprobarea și recomandarea Consiliului științific, cu prioritate spre publicare Editurii Academiei Române și altor edituri din țară și străinătate în vederea publicării cercetărilor științifice întreprinse de membrii Institutului.

d. Conducerii Institutului îi revine dreptul de a decide asupra modalităților de a face cunoscut rezultatul cercetărilor aflate în planul Institutului și finanțate de Academia Română (editări, sesiuni de comunicări etc).

e. Organizează anual sau de câte ori dorește sesiuni de comunicări științifice, cu participare națională sau internațională.

Art. 12. – Institutul înaintează anual „Darea de seamă asupra activității sale științifice” și „Programul de cercetare științifică” Filialei Cluj-Napoca, Secțiilor tutelare ale Academiei Române: Secțiilor de Științe Istorice și Arheologie respectiv de Filosofie, Teologie, Psihologie și Pedagogie

          Periodic – cel târziu la cinci ani – Institutul solicită Consiliului Național de Atestare și Acreditare pentru Cercetare instituit în baza „Hotărârii Guvernului României nr. 551/06.06.2007” evaluarea propriei activități și stabilește măsurile pentru îmbunătățirea acesteia. 

          Art. 13. – Patrimoniul Institutului este alcătuit din:

a. bunuri mobile situate în clădirea de pe str. Napoca nr. 11 din municipiul Cluj-Napoca, unde își are sediul, imobil aflat în proprietatea Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și administrat în comun în urma atribuirii spre folosință, în 1930, după cumpărarea lui din fondurile Institutului de Istorie Națională și inaugurat ca atare la 13 iunie 1937. Folosirea în comun de către Institut și Universitate a spațiului imobilului se realizează în baza unui „Protocol” semnat de conducerile celor două instituții, care se reînnoiește periodic.

b. bunuri aflate în imobilul de pe str. Kogălniceanu nr. 8, imobil aflat în proprietatea Consiliului Local Cluj-Napoca și închiriat pe perioadă nedeterminată cu contract de închiriere reînnoit anual. 

          Din bunurile mobile ale Institutului fac parte, de asemenea, mobilierul din cabinetele de lucru ale membrilor Institutului, aparatura de care dispun acestea (calculatoare, imprimante, xeroxuri, scanere, documatoare), precum și fondul de carte și periodice care alcătuiesc Biblioteca Institutului, fondată în anul 1920.

          Tot în categoria patrimoniu intră: microfilmele, fotocopiile, xerocopiile, manuscrisele rezultate pe parcursul anilor în diferite etape de prelucrare a documentelor, ce nu au fost editate până în prezent.

          Păstrarea acestora, ca și accesul și valorificarea lor în mod exclusiv în lucrările de plan ale Institutului de către cercetătorii noștri se asigură de către șefii de sectoare sau persoanele desemnate de conducerea instituției.

          Art. 14. – Biblioteca Institutului, funcțională în cele două imobile de pe str. Napoca nr. 11 respectiv Kogălniceanu nr. 8, constituită din fondul de carte și periodice donate sau achiziționate din fonduri bugetare și extrabugetare este administrată de Consiliul științific al Institutului, căruia bibliotecarii îi raportează periodic situația fondurilor. O comisie de specialiști desemnată de Consiliul științific al Institutului stabilește, împreună cu Direcțiunea și cu  bibliotecarii Institutului, cărțile și periodicele ce urmează a fi prioritar achiziționate.

Anual se prezintă în Consiliul științific, de către bibliotecari, situația fondului de carte, precum și a problemelor ivite.

          Art. 15.  Arhiva Institutului se compune din arhiva curentă (actele intrate și ieșite conform Registrului de intrare-ieșire) pe anul în curs și din arhiva propriu-zisă (actele mai vechi).

          Departamentul de Socio-Umane, în colaborare cu Direcția Județeană Cluj a Arhivelor Naționale, va întocmi inventarul arhivei create anterior anului 2002 cu respectarea legislației arhivistice în vigoare, iar departamentul de Istorie, în colaborare cu Direcția Județeană Cluj a Arhivelor Naționale, va întocmi evidența arhivei vechi.

          Directorul Institutului va numi persoanele care răspund de păstrarea și de evidența arhivei vechi a  Institutului.

          Accesul la arhiva Institutului, pentru cercetări științifice se va face doar cu acordul conducerii Institutului și cu respectarea legislației arhivistice.

          Prin decizie internă, directorul Institutului va numi persoana răspunzătoare de constituirea și păstrarea arhivei curente (o persoană din Secretariatul Institutului).

          Responsabilitatea asupra condițiilor de păstrare, de inventariere a arhivei Institutului, conform legii, revine conducerii Institutului.

          Art. 16. – Prezentul Regulament de organizare și funcționare a Institutului de Istorie „George Barițiu” din Cluj-Napoca al Academiei Române, elaborat în temeiul Hotărârilor Guvernului României nr. 209 din 3 martie 1990 privind trecerea unor unități de cercetare la Academia Română (art. 3), nr. 3 din 24 ianuarie 2002 privind reorganizarea și schimbarea denumirilor unor unități de cercetare din subordinea Academiei Române (art. 1), Statutului Academiei Române, adoptat în Adunarea Generală din 10 ianuarie 2002, precum și a Regulamentelor de organizare și funcționare ale Institutului de Istorie Națională de pe lângă Universitatea din Cluj-Sibiu din 30 noiembrie 1943, respectiv al Institutului de Istorie din Cluj-Napoca al Academiei Române din 1999,  a fost aprobat în adunarea generală a membrilor Institutului din 30 ianuarie 2008.

          Intră în vigoare după avizarea lui de către Secție și aprobare de către Prezidiul Academiei Române conform art. 40 (5) din Statutul Academiei Române (22 decembrie 2005).

Art. 17. Modificarea acestui Regulament se poate face la inițiativa a 2/3 din membrii Institutului cu acordul Direcțiunii și al Consiliului științific ale Institutului.

  

Cluj-Napoca, 30 ianuarie 2008