PROIECT DE PROGRAM MANAGERIAL

pentru direcţiunea Institutului de Istorie "G. Barițiu"

din Cluj-Napoca al Academiei Române

Institutul de Istorie "G. Bariţiu" din Cluj-Napoca al Academiei Române, ca succesor direct al Institutului de Istorie Naţională înfiinţat în anul 1920 de academicienii Ioan Lupaş şi Alexandru Lapedatu a împlinit însemnate şi semnificative rosturi ştiinţifice, academice şi culturale în principalul oraş al Transilvaniei unită cu România în 1918. Misiunea Institutului, aşa cum a fost asumată de întemeietori, privea organizarea instituţionalizată a cercetărilor ştiinţifice referitoare la teritoriul intracarpatic şi al părţilor vestice ale spaţiului românesc, prin abordarea unei tematici principale şi valorificarea lor în studii de specialitate, prin publicarea de documente istorice depistate în urma investigării fondurilor arhivistice din ţară şi străinătate, prin susţinerea unui "Anuar" propriu şi a colecţiei "Biblioteca Institutului" de cel mai înalt nivel ştiinţific. In vederea formării de specialişti în principalele domenii istoriografice era prevăzută şi s-a asigurat colaborarea strânsă cu mediul universitar, cu Universitatea nou înfiinţată atunci, din rândul tineretului studios în istorie fiind recrutaţi cercetătorii-membri ai Institutului, care au ilustrat apoi istoriografia română.

Cercetarea trecutului provinciei româneşti intracarpatice era concepută a se derula în contextul istoriei naţionale - de unde şi prima denumire a Institutului - prin interogarea conexiunilor acesteia cu desfăşurările istorice din regiunile europene în care se situează poporul român.

Aceste obiective ştiinţifice au fost urmărite de direcţiunile Institutului şi de membrii acestuia pe parcursul celor aproape nouă decenii de existenţă, dincolo de regimurile politice succedate în acest răstimp.

În dreaptă consecinţă, proiectul Programului managerial de faţă prezintă un accentuat caracter de continuitate, preluând obiectivele manageriale ale actualei direcţiuni în noul context de după integrarea europeană a României şi a progresului informatizării cercetării ştiinţifice, care are un impact tot mai mare asupra Istoriografiei.

I. OBIECTIVE GENERALE

1. Menţinerea actualului statut al Institutului de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca al Academiei Române ca unul din pilonii de bază în rândul Centrelor de excelenţă în domeniul Ştiinţelor Istorice la nivel naţional, şi confirmarea întâietăţii la nivel regional.

2. Gestionarea şi augmentarea prestigiului obţinut în cele peste aproape nouă decenii de existenţă prin menţinerea şi potenţarea graduală a actualului nivel ştiinţific în context general academic şi ştiinţific.

3. Racordarea mai accentuată într-o reţea academică şi de cercetare aplicată la nivel intern, dar mai ales internaţional, utilizând oportunităţile oferite de contactele oficiale la nivel academic, precum şi prin accesul la programe ştiinţifice cu caracter european.

4. Dezvoltarea echilibrată şi calibrată a resurselor de personal ale Institutului printr-o judicioasă compensare a tuturor colectivelor de cercetare.

5. Sporirea cât mai grabnic cu putinţă a inventarului de carte din Biblioteca Institutului şi a resurselor tehnice care să faciliteze integrarea activităţilor moderne de investigare, concepere şi redactare cu experienţa unică acumulată în timp în cadrul colectivelor de cercetare din Institutul de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca.

II. STRATEGIE ŞTIINŢIFICĂ

1. Activitatea de cercetare ştiinţifică

Institutul de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca a avut şi continuă să aibă un rol fundamental în dezvoltarea cercetării istorice aplicate la nivel naţional. Toate acumulările precedente începând din perioada fondării şi până în zilele noastre nu au făcut decât să construiască o instituţie solidă, riguros credibilă, cu potenţial zonal, care inspiră şi indică adeseori linii de cercetare nu doar la nivel local, ci şi la nivel regional şi chiar naţional.

Având în vedere structura ştiinţifică a Institutului, precum şi aria sa teritorială de investigare, circumscrisă generic spaţiului transilvan în complementaritate cu evoluţiile general româneşti milităm pentru:

a. Menţinerea actualei scheme de cercetare ştiinţifică în colective de cercetare aplicată, cu opţiunea operării unor modificări minore solicitate de noi teme de investigare sau apariţia unor noi filoane de cercetare.

b. Sporirea graduală a interesului pentru cercetarea individuală, care să fie integrată în marile teme de cercetare efectuate în cadrul colectivelor Institutului. In acest sens, considerăm ca fiind foarte utilă o ghidare a studiilor şi spre fenomenele de istorie universală care au avut impact, chiar periferic, asupra societăţii româneşti. Ne gândim în primul rând la desfăşurările istorice din aria central-europeană.

c. Corectarea unor relative dezechilibre generate de lipsa de pe piaţa forţei de muncă a unor specialişti şi aici ne referim cu precădere la colectivul de istorie medievală, altă dată una dintre gloriile Institutului nostru, astăzi în acută lipsă de specialişti.

d. Încurajarea dezvoltării de relaţii de colaborare inter-academică şi academic-universitară pentru satisfacerea unor obiective de cercetare comune cu finalitate nu doar academic-ştiinţifică, ci şi social-civică.

e. Stimularea unor relaţii de colaborare cu structuri de cercetare din ambientul academic şi universitar străin, urmând nu doar direcţiile general consacrate, ci solicitând colaborări de la noi entităţi ştiinţifice din străinătate.

f. Integrarea comunitară a cercetărilor efectuate de către membri Institutului prin relaţionarea activă cu structurile administrative atât la nivel municipal, cât şi judeţean, precum şi, atunci când există solicitări, la nivel naţional.

g. Organizarea de cicluri de seminarii de studii interdepartamentale prin care să existe o comunicare activă la nivel ştiinţific între diversele structuri ale Institutului pentru a armoniza temele de cercetare şi a oferi perspectiva diacronică atât de necesară.

2. Activitatea de publicare a rezultatelor cercetării

Având în vedere faptul că publicaţiile unui Institut constituie cea mai obiectivă carte de vizită care grăieşte despre calitatea vieţii ştiinţifice, ne propunem ca - în buna tradiţie a Institutului de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca - să menţinem standardul ştiinţific reprezentat de "Anuarul" Institutului. Prin demersuri proprii se va asigura apariţia regulată a publicaţiei periodice a Institutului

Se vor opera mici modificări de cuprins prin introducerea unor rubrici noi (de exemplu contribuţii grupate ale doctoranzilor din cadrul Institutului, sau o rubrică de Discuţii pe teme istoriografice). Se va împrospăta colectivul redacţional şi se va activa un intens program de încurajare a publicării unor materiale produse de cercetători străini, dar cu aplicabilitate în istoriografia noastră.

Avem intenţia ca prin accesarea unor granturi, fie pe filieră academică, fie prin alte soluţii cu caracter legal să stimulăm organizarea unor colocvii de respiraţie naţională (cel puţin 2 anual) şi a unuia internaţional tot la 2 ani, ale căror acte să fie imediat publicate, constituind o radiografie a dinamismului preocupărilor ştiinţifice ale cercetătorilor. Va fi continuată publicarea celor mai valoroase lucrări ale membrilor Institutului, între care şi tezele de doctorat în "Biblioteca Institutului de Istorie din Cluj-Napoca".

De asemenea, intenţionăm să continuăm şi să augmentăm prezenţa on-line prin mijlocirea Internetului a principalelor contribuţii ale membrilor şi colaboratorilor Institutului.

Menţinerea şi întărirea colaborării cu Editura Academiei, pentru facilitarea publicării în timpi optimi a lucrărilor propuse, în speţă a celor care sunt înscrise în planul de cercetare al membrilor Institutului. Vom urmări ca aceste lucrări să fie încheiate la termenul asumat de autori şi să fie predate Editurilor cărora le-au fost ofertate în formă pe deplin realizată.

3. Relaţiile internaţionale ale Institutului

Ţinând cont de noul context politic şi social de după l ianuarie 2007, ne propunem lărgirea colaborărilor cu istoriografiile din principalele ţări europene şi cu deosebire cu cele din Uniunea Europeană, cu accent pe ţările Europei Centrale.

Vom fi preocupaţi în privinţa înlesnirii contactelor cu cercetători străini şi a eventualităţii, atunci când există interes, de încheiere a unor acorduri de colaborare, sectoriale sau tematice, precum şi accesarea în comun a unor fonduri de grant pe teme complementare de cercetare.

O constantă a activităţii noastre o va constitui încurajarea deplasărilor membrilor Institutului în vederea participării la manifestări ştiinţifice interne şi internaţionale, a completării documentaţiei ştiinţifice în cadrul schimburilor intercacademice, a schimbului de experienţă, iar pentru cei mai tineri de desăvârşire a pregătirii lor ştiinţifice.

Prin întreaga activitate cu profil internaţional a Institutului vom încerca accesarea prin politica schimbului de carte a unor publicaţii ştiinţifice de specialitate din străinătate.

III. BAZA MATERIALA ŞI RESURSELE UMANE

1. Baza materială

După cum se cunoaşte, Institutul de Istorie "George Bariţiu" din Cluj-Napoca, are din punctul de vedere al clădirii unde funcţionează de peste opt decenii, o situaţie specială. Având în vedere condiţionările de natură juridică şi tehnică avem intenţia de a continua demersurile iniţiate de precedenta conducere de a obţine un local propriu pentru Institut, care să fie amenajat într-o locaţie decentă şi centrală.

Totodată, în pofida situaţiei locative actuale, vom promova un punct de vedere privind modernizarea amenajării cabinetelor de lucru ale membrilor Institutului şi ale colectivelor de cercetare.

In acelaşi timp vom sprijini şi vom acţiona în vederea îmbunătăţirii dotării tehnice a Institutului cu unităţi informatice, aparatură de fotocopiere şi conexiunea la Internet. De asemenea, ne propunem să îmbunătăţim site-ul Instituţiei şi să fim prezenţi on-line cu o serie de lucrări realizate de membri Institutului.

Una dintre problemele deschise ale funcţionării Institutului este aceea a Bibliotecii - una dintre cele mai vechi biblioteci specializate din ţară -, care deşi are un fond istoric de excepţie, suferă la nivelul achiziţiilor de istoriografie recentă. Vom încerca să stimulăm programul de schimb de carte, dar şi prin accesarea în mod legal a unor fonduri, să destinăm sume de bani direct către achiziţia de carte.

2. Resurse umane

Din punctul de vedere al resurselor umane - din ceea ce cunoaştem - există în proporţii destul de echilibrate o repartizare judicioasă de personal pe colectivele de cercetare. Având în vedere priorităţile unor teme de cercetare, precum şi fenomenul pensionărilor care vizează şi va viza în următorii ani o serie de membri marcanţi ai Institutului se impun unele modificări cifrice în componenţa unor colective de cercetare. Se va continua angajarea de tineri absolvenţi în ştiinţele istorice şi cele umaniste, sub 30 de ani, pentru împrospătarea personalului ştiinţific al Institutului.

O prioritate va fi stimularea finalizării tezelor de doctorat ale tinerilor cercetători din cadrul Institutului. Se va urmări, de asemenea, o promovare pe baze ştiinţifice şi valorice, îmbinând însă acest criteriu cu cel al contribuţiei la optima funcţionare a colectivelor de cercetare.

Va fi continuată încurajarea atmosferei de colaborare între colectivele şi membri Institutului, în cadrul Consiliului Ştiinţific, între acesta şi Direcţiune. Va fi amendat Regulamentul de funcţionare a Institutului în noul context al activităţii de cercetare din ţara noastră.

Cluj-Napoca, 29 iunie 2007

                                                                                    Prof. univ. dr. Nicolae EDROIU

                                                                         membru corespondent al Academiei Române